«« inapoi  | Limba română în viaţa secuilor de-a lungul secolelor (până în 1918)  forumharghitacovasna.ro Vasile Lechinţan (în "ANGVSTIA", nr. 8, Editura Angvstia, Sf. Gheorghe, 2004, p. 41-62) Influenţa limbii române asupra limbii şi vieţii secuilor de-a lungul secolelor este atestată de numeroase documente de epocă şi unanim acceptată şi demonstrată de lingvişti maghiari şi români, faptul constituindu-se într-un veritabil monument al duratei convieţuirii paşnice româno-secuieşti/maghiare pe o întinsă dimensiune istorică. Fenomenul are două aspecte semnificative: primul, cel mai cunoscut şi relevant, al împrumutării de către secui a unor cuvinte şi expresii importante româneşti în vorbirea lor curentă şi, al doilea, mai puţin cunoscut ca exemplu concret-istoric, cel al însuşirii de către secui a limbii române ca a doua limbă vorbită, atestată astfel de documente. Situaţi în mijlocul unei mari zone geografice locuite de români, secuii au împrumutat de-a lungul secolelor numeroase cuvinte şi expresii româneşti, astfel că civilizaţia păstoritului oilor, cu baci, cioban, păcurar, fluier, stână, strungă, mânător, urdă, jintiţă, balmoş, berbece, mioară, cârlan, oacheşă, băluţă, coşar, burduf, badercă, bărbânţă, capră, comarnic etc., civilizaţia catrinţei, cerceilor, cojocului, cergilor, cimpoiului, cumpenei, căruţei, parapaciului, a clăcilor de întrajutorare la diferite munci, dar şi la joc/dans, a draniţei, bordiţei, drugii, jirebiei, a bărbatului, ficiorului, fărtaţilor, boierului, suratei, rodinei, păpuşatului, sumanului, locului, gardului, afinelor, coacăzelor, cetinei şi cetenişului, hribelor, alacului, sămânţei, bucatelor, mălaiului, tocanei, plăcintei, dumicatului, busuiocului etc., precum şi civilizaţia spirituală a Viflaimului (cu Fecioara Maria, unchiaş, păstori români etc.), jucatei, colindatului, doinei, pomanei, socotitului, umblatului cu turca şi cea populată de zilele Babei, de Priculici, de Pustia şi Pocita etc., de expresiile: ţine minte, tot un drac, ce mai, fără gând, sau de usturătoarele mutu, doi bani, gogă, bodean, tăpălagă, nătântoc, acăţos, fătărău, buştihan, ciontorog, gângav etc., ori de delicatele gingaş, floare, coconi etc. şi-au pus pecetea inconfundabilă asupra destinului istoric şi a modului de viaţă secuiesc prin secole. O pronunţată pecete românească asupra limbii vorbite de secui a fost semnalată încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Profesorul Steuer János(1) demonstra în "Magyar Nyelvör" (Ocrotitorul limbii maghiare) şi faptul că secuiul vorbeşte ca românul, spune "Erössen hideg van" (Este tare frig), în loc de expresia maghiară "Nagyon hideg van" (Este foarte frig). Tot astfel spune: "Erössen jo" (Tare bine), în loc de "Nagyon jo" (Foarte bine), sau "Erössen nagy" (Tare mare), "Erössen űgyes" (Tare destoinic), în loc de "Nagyon nagy" (Foarte mare) etc. Românul zice "E tare frig", "E tare îngheţat" (secuiul zice "Erössen meg von fagyva"), "Astă noapte a îngheţat tare" (secuiul zice "Az éjjel erössen megfagyott), "E tare cald" (secuiul: "Erössen meleg von"), "E tare bun" (secuiul "Erössen jo"), "E tare urât" (secuiul "Erössen rusnya") etc. Tot astfel, Steuer János demonstra că secuii vorbesc ca românii când folosesc o negaţie pentru a întări o afirmaţie sau chiar o negaţie - "Nu este brânză?" - "Ba este" etc. - "Mergi acasă?" - "Ba nu". Secuiul în loc de "ba" spune vaj (vagy) - afirmă Steuer. Tot după expresiile româneşti, secuii utilizează cuvântul a şedea - ülni, cu sens de a fi, a locui. Românul zice "El şede mult", "El a şezut mult acolo", "Eu am şezut doi ani în Cluj", "El şede lângă mine" (în sens de locuieşte). Secuiul "merge într-un pas cu românul" - mai afirmă Steuer János în continuare - când spune "tűzet teni" (a face focul) şi nu "tűzet rakni" (a pune focul)(2). Steuer János mai înşiră şi alte asemănări lingvistice româno-secuieşti, unele mai mult sau mai puţin hazardate. Interesantă însă este reacţia extrem de dură a unui oarecare secui Balo József, care răspunde într-un număr ulterior al aceleiaşi reviste astfel: "Nu vă atingeţi de limba noastră. Aceasta n-o permitem! Este ştiut că şi în limba secuiască sunt influenţe străine ca şi în alte limbi. Ştiu că şi influenţe româneşti sunt. Dar trebuie să mă opun procedurii lui Steuer János potrivit căreia multe cuvinte ungureşti le atribuie mentalităţii româneşti numai pentru că şi în limba română au corespondent, şi care sunt şi în alte limbi, precum şi în limbile germană şi franceză. După Steuer, în limba secuiască putem întâlni şi influenţe hotentote". În continuare, Balo Józesf arată că şi francezul şi germanul zice expresia "Este tare îngheţat" şi că nu este secui să spună Vaj sau Vagy nem etc.(3) Steuer János nu se lasă intimidat şi-i răspunde lui Balo József cu o altă serie de argumente pe care le găzduieşte aceeaşi revistă(4). Studiul ştiinţific şi argumentat al împrumuturilor româneşti de către secui/maghiari începe însă cu omul de cultură maghiar Gyarmathi Sámuel(5), care în al său Vocabularium, apărut la Viena în 1816 oferă suficiente exemple în acest sens. Au urmat tot în secolul al XIX-lea în partea lingvisticii maghiare, Kriza János(6), Kiss Mihály(7), Györffy Iván(8), Szárvas Gábor(9), Gáspár János, Vass József, Hunfalvy Pál, Edelspacher Antal(10) (care a şi alcătuit un prim inventar al elementelor româneşti ale lexicului maghiar), Budenz Jőzsef(11), Szinnyei József(12) (un nume de referinţă al lingvisticii maghiare, care a întocmit un alt glosar de 340 de împrumuturi româneşti), Moldován Gérgely(13) (pentru judeţul Alba de Jos). În prima jumătate a secolului XX au continuat Damian István, Herman Otto(14), Alexis György, iar Nicolae Drăganu(15), renumitul profesor universitar de la Cluj, a enumerat în cunoscuta sa lucrare "Românii în secolele IX-XIV pe baza toponimiei şi onomasticii (Bucureşti, 1933) şi împrumuturi româneşti ale limbii maghiare vechi. În lucrarea sa de doctorat, în limba română, Blédy Géza(16) a scris despre Influenţa limbii române asupra limbii maghiare. Studiu lexicologic, apărută la Sibiu în 1942. După cel de-al doilea război mondial au publicat lucrări privind împrumuturile româneşti în limba maghiară Bakos Ferenc, Papp László, Márton Gyula(17), Szabo T. Attila(18) ş.a. Valorosul dicţionar intitulat A Magyar nyelvjárások román kölcsönszavai ("Împrumuturile româneşti în limba maghiară"), semnat de Márton Gyula, Vöő Istvan şi Péntek János, apărut în 1977, este o lucrare de referinţă în această problematică deosebit de interesantă. Numeroase împrumuturi româneşti sunt semnalate şi în momentala lucrare Erdelyi magyar szotörteneti tár ("Dicţionar istoric al lexicului maghiar din Transilvania"), apărută sub redacţia şi pe baza materialului cules de reputatul lingvist Szábo T. Attila, dicţionar care a ajuns în prezent la volumul XI (R-Száj) (apărut în 2002), lucrare continuată aşadar şi după moartea lui Szábo T. Attila. Am considerat relevantă prezentarea cuvintelor româneşti împrumutate de secui doar până la Marea Unire din 1918, pentru o perioadă despre care nu se poate spune că a fost o influenţă statală şi administrativă care să forţeze derularea acestui fenomen. 1. Dicţionar istoric de cuvinte şi expresii româneşti împrumutate de secui Izvoare "Angvstia", I-VI, Sfântul Gheorghe, 1996-2001. Arany-Gyulai = Magyar népköltési gyűtemény. Új folyam. A Kisfaludy-Tarsaság megbizásábol szerkesztik és kiadják Arany László és Gyulai Pál [Culegere de creaţii folclorice maghiare. Serie nouă. Redactată şi editată din încredinţarea Societăţii Kisfaludy de A.L. şi G.P.], I-III, Pest, 1872-1882. Blédy = Blédy Géza, Influenţa limbii române asupra limbii maghiare. Studiu lexicologic, Sibiu, 1942. Damian = Damian István, Adatok a magyar román kölcsönhatáshoz [Date privind influenţa împrumuturilor maghiaro-române], în NyF 67, Budapest, 1912. D.J.C.A.N. = Direcţia Judeţeană Cluj a Arhivelor Naţionale (fondurile Scaunul Brăduţ, Scaunul Micloşoara, Scaunul Odorhei). Ethn. = "Ethnográphia", Budapest, I (1890). EMSzT = Erdély magyar szótörténeti tár (Dicţionar istoric al lexicului maghiar din Transilvania), I-XI 1976-2002. Hermán Paszt. - Hermán Otto, A magyar pásztorok nyelvkincse [Tezaurul lingvistic al păstorilor maghiari], Budapest 1914. Janko TAT = Janko János, Torda, Aranyos-szék, Toroczkó magyar (székely) népe [Populaţia maghiară (secuiască) din Turda, scaunul Arieş şi Trăscău (azi Remetea)], Budapest, 1893. Kozma = Kozma Ferenc, A Székelyföld [Pământul secuiesc], Budapest, 1879. Kriza Vadr. = Kriza János (red.), Vadrozsák. Szekely népköltési gyütemény [Trandafiri sălbatici. Culegere de folclor secuiesc], Cluj, 1863. Malonyai = Malonyai Dezsö, A magyar nép műveszete [Cultura poporului maghiar], I-V, Budapest, 1907-1912. MNGy = Magyar népköltesi gyüjtémeny. Új folyam. A kisfaludy-Társaság megbizásabol szerkeszték és kiadják Arany László és Gyulai Pál [Culegere de folclor maghiar. Serie nouă. Redactată şi editată din încredinţarea Societăţii Kisfaludy de A.L. şi G.P.], I-III, Pest 1872-1882. MNRK = Márton Gyula, Vöő István, Péntek János, A magyar nyelvjárások román kölcsönoszavai. Împrumuturile româneşti ale dialectelor maghiare, Bucureşti. 1977. MNy = Magyar Nyelv [Limba maghiară], revistă, Budapest I (1905). MNyszt = Magyar Nyelvészet [Lingvistica maghiară] (red. Hunfalvy Pál), I-VI, Pest, 1856-1861. MTsz = Szinnyei Jozsef, Magyar Téjszótár [Dicţionar toponimic al limbii maghiare], III-II, Budapest, 1893-1901. NéprÉrt = A Magyar Nemzeti Mérzeum Néprajzi Osztályának Értesitője [Anuarul Secţiei Etnografice a Muzeului Naţional Maghiar], Budapest, II (1900). NyF = Nyelvészeti Füzetek [Caiete lingvistice]. Colecţie. Budapest, nr.1 (1902) şi 81 (1918). NyK = "Nyelvtudományi közlemenyek" [Comunicări de ştiinţe lingvistice] (nr.I, Pest, 1862, redactor iniţial Hunfalvy Pál). Nyr = Magyar Nyelvör [Ocrotitorul limbii maghiare], Pest (respectiv) Budapest I (1862). Orbán = Orbán Balázs, A szekelyföld leirása [Descrierea pământului secuiesc], I-VI, Budapest, 1868-1873. Tsz = Magyar Tájszotár [Dicţionar toponimic al lumbii maghiare], red.Magyar Tudós Tarsaság, Buda, 1838. Vitos Csikmegyei = Vitos Mózes, Csikmegyei füzetek adatok [Caiete cu date din comitatul Ciuc], Miercurea Ciuc, 1894. Vocabularium = (Gyarmathi Sámuel), Vocabularium in quo plurima hungaricis vocibus consona variarum linqvarum vocabula collegit Samuelio Gyarmathi, Viena, 1816. Cele mai cunoscute documentar cuvinte şi expresii româneşti împrumutate de secui în limba lor curentă, până la 1918, sunt următoarele (cu menţionarea anului atestării, a localităţii sau zonei, a culegătorului şi/sau a lingvistului şi a sursei: - acăţos (= arţăgos, certăreţ) - ákációs - 1816: Secuime, Vocabularium 97; 1838: Secuime, Gyarmathi Samuel, Tsz; 1861: Trei Scaune [Ozun], Lőrincz Károly, MNyszt VI 317; 1863: Secuime (în poreclă: Ákácziós); Kriza Vadr. 388; 1872: Secuime, Kriza [Janos], Nyr I 134; 1893: Secuime, MTsz; 1893: Trei Scaune, Szinnyi Jozsef (confirmă orig. românească), citează Tsz, Mnyszt VI 317, Nyr I 134, Kriza şi Kiss Mihalyi), Nyr XXII 26; 1911: Trei Scaune, Baraolt, Sas Lajos, Nyr XL 95; MNRK. - acoi (= ac mare pentru cusut saci) - ákuj - 1905: Leordeni (bazinul Nirajului) (MS), MNy I 139, Bledy 18; MNRK. - aer - ajar - 1901: Mugeni - judeţul Odorhei, Szántho Gábor, Nyr XXX 444. - afine (Vaccinia nigra) - afonya/áfonya/áfinya - 1816: Secuime, Vocabularium 99; 1838: Secuine, Cserei Elek, Tsz; 1863: Secuime, Kriza Vadr. 506; 1868: Corund, Orban I, 13; 1869: graniţa Ciucului cu Moldova, munţii Călimani, Orbán II 143; 1873: Secuime, Szarvas Gábor - comentariu, Nyr II 536; 1892: idem (loc.), Ethn. III 306; 1905: Racoşu de Sus, Nyr XXXIV, 103; 1914: munţii Călimani, Herman, Paszt. 665; MNRK. - alac (Triticum monococcum) - alakor - 1604: Chedea Mică, scaunul Odorhei (HG), EMSzT I 203; 1636: Târgu Mureş, EMSzT I 203-204; 1650: Secuieni, scaunul Odorhei, EMSzT I 204; 1811/în sec.XIX: Corund, scaunul Odorhei, EMSzT I 204; 1893: Secuime, MTsz; 1893: Secuime, Szinnyei Joszef (confirmă orig. românească, citează pe Kriza), Nyr XXII 27; MNRK. - alb - Albu (în antroponime) - 1614: Zagon (CV), scaunul Orbai, Angvstia I 116; 1863: Secuime (Albu), Kriza Vadr. (cf. Edelspacher Antal în NyK XII 111); - albiş - în toponime: Albis - 1539: Albiş (CV), Székely okl. VIII 222, cf. Coriolan Suciu. - alior - alivor - 1899: judeţul Ciuc, Nyr XXVIII 142; Bledy 19. - altul, zău - áltu zo - 1888: Beclean, judeţul Odorhei (în textul Viflaimului), Paal Gyula, Nyr XVII 329. - ardei - árdej/ardé/árdé/árgyé - 1876: Secuime, NyK XII 95, 113-115; 1900: Târgu Secuiesc, judeţul Trei Scaune, Vajna Károly, Nyr XXIX, 431; 1908: Secuime, Nyr, XXXVII, 12; 1908: Târgu Secuiesc, Barcsa János şi Odorheiu Secuiesc, Ehemmé, Kémeny Katinka, articol Gombay Zoltán, MNy IV 42; 1910: idem (loc.), Gombocz, Nyr XXXVIII 12; MNRK. - arnicioşi - árnicsos (= cu arnici) - 1728: Pădurenii (scaunul Şepşi) (CV), EMSzT I 428. - aşa - asa - 1888: Beclean, judeţul Odorhei (în textul Viflaimului), Paal Gyula, Nyr XVII 329. - auz[i] - Auz Eva (poreclă) - 1897: Băţanii Mici , zona Baraolt, Benedek Elek, Nyr XXVI 47. - auzi măi fârtate - Ausz maj fortatim (în Viflaim, primul păstor) - 1888: Beclean, comitatul Odorhei (HG), Paal Gyula, Nyr XVII 329. - ba nu crez - bá nu kréz (în textul Viflaimului) - 1888: Beclean, judeţul Odorhei, Paal Gyula, Nyr XVII 329. - babă - bábá 1) babă (femeie bătrână) - 1863: Secuime, Kriza Vadr. 70; 2) în sens de gaură mică în pământ pentru un joc cu mingea - un fel de oină - 1869: comitatul Odorhei, Orban I 161; 1893: judeţul Odorhei, MTSz; 1908: Chibed (MS), Nyr XXXVII 370; MNRK; 3) în mitologie, de la zilele furtunoase numite Zilele Babei; în cuvânt compus: bába-fergetege (= furtuna Babei) - 1874: judeţul Odorhei, Nyr III 261; 1893: judeţul Odorhei, Odorheiu Secuiesc, Király Pál); MTsz. - babău - babó - 1) pătură groasă de lână - 1888: judeţul Odorhei, Veres Ferenc, Nyr XVII 432; MNRK; 2) cojoc din piele întoarsă de oaie - 1838: Secuime, Tsz; 1863: Odorhei, Kriza Vadr. 492, 517; 1892: judeţul Odorhei, Nyr XXI 523; 1893: judeţul Odorhei, Secuime, Györfy Iván, Kriza, Csplár Benedek; MTsz. - babei, zilele ~ vezi zilele babei. - baci - bács - 1) proprietar de turme de oi: 1569: Trei Scaune, EMSzT; 1607: scaunul Micloşoara, D.J.C.A.N. II/1 f.225 v-226; 1627: Biborţeni (baczot), scaunul Brăduţ (D.J.C.A.N., scaunul Brăduţ, II/2 f.624 v.; 1634: scaunul Micloşoara, D.J.C.A.N., scaunul Micloşoara, II/2, f.321; 1634: Suseni (judeţul Haghita), EMSzT; 1638: Biborţeni, scaunul Brăduţ, II/2, f.10v-11; 1640: Moacşa, EMSzT; 1645: Tuşnad, scaunul Brăduţ, D.J.C.A.N., scaunul Brăduţ, II/1 f.117; 1701: Lăzarea, EMSzT, 1720: Lutiţa şi Aluniş (judeţul Harghita), EMSzT; 1735: Turia EMSzT; 1759: Păpăuţi, EMSzT; 1768: Pachia, scaunul Trei Scaune, EMSzT; 1773: Plăieşiu de Sus, EMSzT; 1806: Racoşu de Sus, EMSzT; 1808: Zagon, EMSzT; 1838: scaunul Ciuc, Gegö Nicephor, Tsz; 1844: scaunul Odorhei, EMSzT; 1861: comitatul Trei Scaune, Lőrincz Károly, MNyszet, VI 356; 1872: judeţul Ciuc, Arany-Gyulai MNGy I 126; 1874: Mărtiniş, scaunul Odorhei, Nyr III 566; 1875: Secuime, Nagy Lajos, Nyr IV 426; 1876: Secuime, Gáborfi Károly, Nyr V 37, 186; 1877: Secuime, Nyr VI 473: 1882: Secuime, Arany-Gyulai III 408; 1893: Secuime, Mărtiniş, judeţul Odorhei, judeţul Ciuc, judeţul Trei Scaune, Szinnyei József (confirmă orig.românească), (citează Arany-Gyulai II 496 şi III 408, Kis Mihály, Tsz, MNyszt VI 356, Nyr IV 426, Nyr V 37, Nyr VI 473, Nyr XXII 73-74; 1903: Secuime, Halász Ignácz, NyK XXXII 147; 2) slujitor de oi: 1876: Secuime, Nyr V 186, Herman, Paszt.; 3) în antroponime: cca 1680: Báts, Zagon, EMSzT; 1701: Bacs, Lăzarea, EMSzT; 1720: Bács, Lutiţa EMSzT(cu rezervă că aceste antroponime pot fi ale unor români); Bledy 21; MNRK. - badercă (= butoiaş) - baderka/bádirka - 1885: Secuime, Tömlö Lajos, Nyr XIV 47; 1890: Mădăraş, judeţul Ciuc, Gidró J.Bonifác, Nyr XIX 527; 1893: Mădăraş, judeţul Ciuc, Secuime, Szinnyei József (confirmă orig. românească, citează Nyr XIV 47 şi Nyr XIX 527), Nyr XXII 111-112; 1893: Secuime, MTsz; 1905: Giurgeu, Nyr XXXIV 81, 269; 1914: Giurgeu-Ciuc, Lakatos János, Nyr XLIII 356; Bledy 21; MNRK. - badian - bádián - 1838: Secuime, Tsz; 1893: Secuime, MTsz; 1893: Secuime, Szinnyei József (confirmă orig. românească, citează Tsz), Nyr XXII 112; Bledy 21; MNRK. - balegă - Baliga (poreclă) - 1908: judeţul Ciuc, Máthé Dénes, Nyr XXXVII 430. - balmoş (= mâncare din zer untos de oaie, acru, fiert cu făină de porumb) - bálmos/bámos - 1838: Secuime (Ferenczi János), Tsz; 1861: comitatul Trei Scaune, Lőrincz Károly, MNyszt 216; 1893: Secuime, MTsz I, Szinnyei Joszef (confirmă orig.românească, citează Mnyszt VI 216), Nyr XXII 113; 1893: bazinul Arieşului, Janko, TAT 129; 1894: Luncani, zona Arieşului, Végh Mariska, Nyr XXIII 577; 1903: Sândominic, Szábo Dezső, Nyr XXXII, 324; 1903: idem (loc), NyF IX 26; 1903: Secuime, Halász Ignácz, NyK XXXIII 147; 1905: Giurgeu, Nyr XXXIV 82, 267; MNRK. - bandă - bánda - 1) orchestră (populară) - 1900: Târgu Secuiesc, Vajna Károly, Nyr XXIX 431; 2) bandă (persoane) - 1878: Trei Scaune, plasa Orbai, Nyr VII 283; 1893:idem (loc.), MTsz; 1900: Ighiu (HG), Nyr XXIX 479; 1908: Secuime, Nyr XXXVII 12; MNRK. - baraboi - baraboly/baraboj/barabuj/berebuj - 1756: Sâncraiu (judeţul Covasna), EMSzT, 1838: Secuime, Trei Scaune, Ferenczi János, Tsz; 1846: Ilieni, EMSzT; 1863: ţinutul Baraoltului, Kriza Vadr. 492; 1893: Secuime, MTsz; Bledy 22; MNRK. - barbă - Barbulé! (în piesa Viflaimul) - 1869: Secuime, Orbán II 153; MNRK. - barză - barza - 1) nume de capră - 1900: Mereşti, judeţul Odorhei, Kriza Sándor, Nyr XXIX 543; 2) în cuvânt compus; bárzakecske (= capră de culoarea berzei) - 1903: Sândominic (HG), Szabo Dezső, Nyr XXXII 324; Bledy 23; MNRK. - băci, a ~ (= a deţine funcţia de baci) - bácsokodik - 1816: Dalnic, scaunul Trei Scaune EMSzT. - bălan - balán/bolán/belán - 1) în sens de culoare bălaie, blondă - 1863: scaunul Mureş, Kriza Vadr.492; 1873: Secuime, NyK XII 113; 1875: Secuime, NyK XIV, 306; 1876: Secuime, NyK XII 57, 113; 1878: Secuime, NyK XIV 306; 1893: Secuime, MTSz; 1893: Vălenii de Arieş, Janko, TAT 284; 1903: Sândominic (HG), Szabó Dezső, Nyr XXII 324; 1903: Sândominic (HG), NyF IX 26; 1905: Giurgeu, Nyr XXXIV, 81; 1910: Ghimeş, Nyr XXXIX 237; 1914: Giurgeu, Ciuc, Kémenes Antal, Nyr XLIII 41; 1914: Secuime, Giurgeu, Ciuc, Ciucsângeorgiu (HG), Sândominic (HG), Herman, Paszt. 453, 469, 539, 602, 701; 2) oaie cu lână albă/bălaie - 1863: scaunul Mureş, Kriza Vadr.; 1893: scaunul Mureş, Szinnyei József (confirmă orig. românească, citează Kriza Vadr.), 3) rasă de boi moldoveneşti cu coarne fără vârf - 1861: judeţul Ciuc, Imecs Jakab, MNyszt VI 368, 1893: judeţul Ciuc, Szinnyei József (citează Mnyszt VI 368); 4) în nume - 1863: Secuime (Bolán, nume de bou; Belán, nume de cal), Kriza Vadr.390-391; 1880: Ciucsângeorgiu (Balan, nume de vite cornute), Feier József, Nyr IX 431; 1909: Belan, Ciucsângeorgiu, Nyr XXXVIII, 239; 1910: Topliţa, Szlávic Ferenc, (Bolan), Ciuc, Nyr XXXIX, 235; 1914: Balan, Ciucsângeorgiu, Paszt, 469; 1915: Secuime, Sândominic (HG) (nume de capră: Belán; nume de munte: Belánhavás), Szlávic Ferenc, Nyr XLIV 382-383; 5) în porecle: 1880: Chileni, scaunul Ciuc (HG), Ferenczi Alajos, Nyr IX, 525; MNRK. - bărbat - borbat - 1) în sens de om zdravăn, voinic - 1753: Sângeorgiu de Mureş, EMSzT; 2) în sens de om isteţ, harnic, destoinic; 1838: Secuime, Buczy Emil, scaunul Chezdi, Szabo Elek, Tsz; 1893: Trei Scaune, Tsz; 1893: Secuime, Trei Scaune, Szinnyei József (confirmă orig. românească, citează Tsz); 3) în sens de om flecar, bun de gură, limbut - 1879: ţinutul Baraolt, Benedek Elek, Nyr VIII 142; 1893: zona Baraoltului, MTsz; 4) în nume de persoane - 1590: Tălişoara, scaunul Odorhei (Borbat - nume de familie), D.J.C.A.N. II/1G, f.48; 1614: Cozmeni (HG), Tălişoara (HG) (în antroponime), Angvstia I 100, 122; 1863: Secuime, Kriza Vadr.384; 1879: Borbáth, zona Baraolt, Nyr VIII 142; MNRK. - bărbânţă (= butoiaş pentru păstrat brânză) - berbence/börbönce - 1688: Cozmeni, scaunul Ciuc, EMSzT; 1838: zona Baraolt, Tsz; 1863: Secuime, Kriza Vadr.; 1893: zona Baraolt, Secuime, MTsz; 1894: Luncani, zona Arieşului, Végh Mariska, Nyr XXIII 577; 1912: Secuime, zona Baraolt, Damian 15; 1912: Secuime, zona Baraoltului, NyF 67, 15. - bătrâna - batrina (în sens de femeie bătrână) - 1903: Secuime, Ethn. XIV 146; 1905: Giurgeu (toponim: Betrina), Nyr XXXIV 259; MNRK. - bârnă - borna - 1907: Covasna-Voineşti, judeţul Trei Scaune, Trencsény Károly, Nyr XXXVI 191. - bârneţ (= cingătoare colorantă a catrinţei) - bernyéc/bernyész - 1869: pasul Ghimeş, Orban II, 85; 1908: Secuime, Nyr XXXVII 90; MNRK. - bârsan - 1) oier/cioban din Ţara Bârsei - berszán/bersány - 1614: Păpăuţi (CV) Barzan (în antroponime), Angvstia I 115; 1796: Olteni, scaunul Trei Scaune, EMSzT; 1799: Lemnia, scaunul Trei Scaune, EMSzT, 1801: Malnaş, scaunul Trei Scaune, EMSzT; 1824: Lăzarea, scaunul Ciuc, EMSzT, 1869: Secuime, Orban II 23, 101, 141; 1903: Sândominic (HG), Szabó Dezső, Nyr XXXII 324; 1903: Sândominic (HG), NyF IX 26; 1908: Secuime, Nyr XXXVI 90; 1914: Sândominic, Herman, Pászt.147; 2) nume de animale: 1910: Păuleni-Ciuc, (Berszán. cal), Szlávik Ferenc, Nyr XXIX 234; 1915: Secuime (Burszdr - nume de câine), Szlávic Ferenc, Nyr XLIV 384; Bledy 24; MNRK. - beliţă/băluţă: (= mioară/oaie cu lâna albă) - belice/bëlicze/bölicze - 1) cu sensul amintit - sec.XVIII: Secuime, Aranka, Szász Ferenc (comentariu), Nyr XXVIII 379; 1863: Trei Scaune, Kriza Vadr. 492; 1893: Secuime, Trei Scaune, MTsz; 1897: comitatul Ciuc, Péter János, Nyr XXVI, 331; 1905: Giurgeu, Nyr XXXIV 260; 2) nume de oaie - 1915: Belice, Sândominic, Szlávic Ferenc, Nyr XLIV 383; MNRK. - berbece - berbecs/berbécs/börbecs/börbécs - 1) berbec - 1583: Târgu Secuiesc, EMSzT; 1585: scaunul Odorhei, D.J.C.A.N., Scaunul Odorhei II/1 C f.7-8; 1597: scaunul Odorhei, EMSzT; 1604: Mereşti (judeţul Harghita), EMSzT; 1607: scaunul Micloşoara, D.J.C.A.N., Scaunul Micloşoara II/1 f.17; 1607: Cernatu de Jos, Mereşti, Lemnia, EMSzT; 1640: Sscaunul Brăduţ, D.J.C.A.N., scaunul Brăduţ. II/2 f.3/v.; 1645: Lăzarea, Ciuc, EMSzT; 1648: scaunul Micloşoara (berbecz hus - carne de berbec), D.J.C.A.N., Scaunul Micloşoara, II/4, f.99v.; 1660: Lăzăreni, scaunul Ciuc, EMSzT; 1663: scaunul Micloşoara, D.J.C.A.N., Scaunul Micloaşoara II/2, f.429; 1669: Vârghiş, scaunul Brăduţ, D.J.C.A.N., Scaunul Brăduţ II/2, f.538; 1671: Budila, Trei Scaune, EMSzT; 1680: scaunul Micloşoara, D.J.C.A.N., Scaunul Micloşoara, II/2, f.508; 1693: scaunul Micloşoara, D.J.C.A.N., scaunul Micloşoara I/6, f.127; 1714: Plăieşii de Sus, EMSzT; 1726: Chilieni, CV, EMSzT, IX 53; 1763: Şamşudu de Câmpie (azi Şincai, judeţul Mureş), EMSzT; 1794: Corunca (judeţul Mureş), EMSzT; 1796: Turia, EMSzT; 1838: Secuime, Kallay Ferencz, Tsz; 1863: Secuime, Kriza Vadr. 506; 1875: comitatul Odorhei, Felméri Lajos, Nyr IV 227; 1876: Secuime, Nyr V 175; 1879: Ozun (CV), Nyr VIII 429; 1880: judeţul Trei Scaune, Nyr IX 41; 1888: Târgu Secuiesc, Frecskay János, Nyr XVII 479; 1893: judeţul Odorhei, Trei Scaune, Ozun, Secuime, Szinnyei József (confirmă orig.românească, citează Tsz, Nyr V 175, Nyr IV 41 şi 227), Nyr XXII 168-169; 1893: Trei Scaune, ţinutul scaunului Micloşoara, Secuime. MTsz; 1900: Sândominic (HG), Szabó Dezső, Nyr XXII 325; 1905: Giurgeu, Nyr XXXIV; 1905: judeţul Odorhei, MNGy VII 527; 1914: zona Cristuru Secuiesc şi bazinul Nirajului, Paszt; 1914: Ciucul de Sus, Trei Scaune, scaunul Micloşoara, bazinul Nirajului, Secuime, Herman, Paszt. 496; 2) cojoc, un fel anume de piele pentru cojoc - 1885: Târgu Secuiesc, Nyr XIV 239; 3) căluşel - 1887: Băţanii Mici, Nyr XXVI 47; 4) în cuvinte compuse: a) piele de berbece - berbécsbör - 1660: Lăzăreni, scaunul Ciuc, EMSzT; 1736: Trei Scaune, EMSzT; 1744: Dumitreni, scaunul Odorhei, EMSzT; 1745: Sâncraiu de Mureş, EMSzT; b) berbece - cârlan - berbécskirlán - 1782: Şamşudu de Câmpie (azi Şincai, judeţul Mureş), EMSzT; 1801: Corunca, EMSzT; c) 1868: judeţul Odorhei (berbécsfejü), Orban I 28; 1875: judeţul Odorhei (berbécshús), Nyr IV 227; 1893: scaunul Arieş (berbécshús - carne de berbec), Jankó TAT 128; 1899: bazinul Nirajului, (berbécstokan - tocană de berbece), Ethn. X 44; 1909: Secuime (berbécsezaru), Malonyai II 262-263; 1914: Văcăreşti (HG) (diszkebarbecs), Herman, Paszt. 502; 5) om dur, brutal - 1875: comitatul Odorhei, Nyr IV 227; 6) specie de piele, cojoc - 1629: Secuime, SzO VI 102; 1885: Târgu Secuiesc, Ghimeş, Nyr XXIX; 7) porecle - 1897: Băţanii Mici, zona Baraolt, Benedek Elek, Nyr XXVI 47; 1908: Glodeni (judeţul Mureş), (Berbécs), Nyr XXXVII 382; MNRK. - beserică/biserică - beszerika - 1728: Ozun, scaunul Trei Scaune, EMSzT; 1773: Voşlobeni, EMSzT; MNRK. - bineţe (= a da bineţe, a saluta cu Bună ziua etc.) - binec (aici în sens de lovire a corpului uman) - 1903: Sândominic (HG), Szabó Dezső, Nyr XXXII 324. - blanaş (= meşter "de origine română" care se ocupă cu transportul lemnelor, "toţi, asemenea, secuizaţi") - blanás - 1869: Secuime, Orban III 17; 1908: Secuime, Nyr XXXVII 90 (citat Orban); MNRK. - blană (=scândură groasă) - blána - 1821: Trei Scaune, EMSzT; 1908: Secuime, Nyr XXXVII 90; MNRK. - boci (a se) - bucsál/bucsálódik - 1861: Trei Scaune, MNyszt VI 318; 1863: Trei Scaune, Kriza Vadr.; 1877: judeţul Ciuc, Nyr VI 471; 1875: Trei Scaune, Nyr IV 561; 1882: Secuime, MNGy III 364; 1889: Lutiţa, judeţul Odorhei, Kis Pál, Nyr XVIII 141; 1908: Secuime, Nyr XXXVII 12; MNRK. - bodean - bogyán 1) în sens de om brutal, mojic, bădăran - 1903: Sândominic (HG), NyF IX 27; 1903: idem (loc.), Szábo Dezső, Nyr XXXII 325; 2) nume de bou - 1863: Secuime, Kriza Vadr.390; 1880: Ciucsângeorgiu, Feier József, Nyr IX 431; 1914: Ciucsângeorgiu (HG), Herman, Pászt.; MNRK. - boier - boer - 1) în sens de boier - 1590: scaunul Odorhei (cu referire la boierul Vlad Ceocea din Comana, Ţara Făgăraşului, EMSzT; 1614: Tărceşti, Catalina (HG), Cioc (MS), Găleşti (MS), Săcăreni (MS), Boer (în antroponime), Angvstia I 107, 108, 111, 122; 1905: Eliseni (HG), MNGy VII 279; 1909: Secuime; 2) în cuvinte compuse - boiéröves, 1909: Malonyai II 262; MNRK. - borcan - borkan - 1914: Secuime, Gombocz - Melich I 485, Bledy 26. - bordei - bordej/bordély/burdé/burdéj: 1) bordei - 1801: Tălmaş, Trei Scaune, EMSzT; 1820: Valea Seacă, Trei Scaune, EMSzT; 1838: Secuime (Cserey Elek), Tsz; 1869: comitatul Ciuc, Orban III, 77; 1876: Secuime, Bártha Károly, Nyr V 376, 515; 1893: Secuime, Kiss Mihály, Gőrffy Iván, Ozun, judeţul Trei Scaune, Erdelyi Lájos, Covasna, judeţul Trei Scaune, Butyka Boldizsar, MTsz; 1900: Târgu Secuiesc, judeţul Trei Scaune, Vajna Károly, Nyr XXIX 431; 1905: Racoşu de jos, Nyr XXXIV, 103; 1912: Secuime, Trei Scaune, Damian 16; 1914: Racoşu de Jos, Paszt; 2) bordeiul ţiganilor, săpat în pământ: 1903: Secuime, Kolumbán Samu, Ethn, XIV 385; 1915: Băţanii Mari, Nyr XLV 233; Bledy 26; MNRK. - bordiţă (= resteu de jug) - bordica - sf.sec.XVIII: Secuime, Aranka János, comentariu Szász Ferenc, Nyr XXXVIII 379; 1816: Secuime, Vocabularium 97; 1838: Secuime, Tsz; 1875: Doboşeni, judeţul Odorhei, Bartha Károly, Nyr IV 42; 1877: comitatul Ciuc, T. Nagy Imre, Nyr VI 471; 1882: Secuime, MNGy III 245; 1884: Tălişoara judeţul Odorhei, zona Baraolt, Kolumban Samu, Nyr XIII 578; 1893: Secuime, Doboşeni şi Tălişoara, judeţul Odorhei, judeţul Ciuc, MTsz; 1897: judeţul Ciuc, Péter János, Nyr XXIII 331. - boriţă (= dans popular) - borica - 1873: Secuime, Orban VI 148; 1908: Secuime, Nyr XXXVII 90 (citat Orban); MNRK. - bostan - bosztán/bosztá - 1889: (în cuvânt compus bosztán-mag = sămânţă de bostan): judeţul Ciuc, Kis Pál, Nyr XVIII 239; 1893: judeţul Ciuc, Szinnyei Jozsef (confirmă orig.românească, citează Nyr XVIII 239), Nyr XXII 171; 1905: Giurgeu, Nyr XXXIV 81; MNRK. - bota (= rudă de purtat apă) - bóta - 1875: Trei Scaune, Gaborfi Károly, Nyr IV 561; 1893: Trei Scaune, Szinnyei József (confirmă orig.românească, citează Nyr IV 561), Nyr XXII 207; 1893: Trei Scaune, MTsz; Bledy 27; MNRK. - botar - botár - 1863: Secuime, Kriza Vadr. (nume de familie: Botár) 384; 1910: Ciuc, Nyr XXXIX 234; MNRK. - boţ (= cocoloş de brânză) - bocuj - 1906: Giurgeu, Nyr XXXIV 267; 1914: Ditrău, Kémenes Antal, Nyr XLIII 41; Bledy 25; MNRK. - bragă - bráha/braga - 1) reziduu rămas după fabricarea berii - 1893: Secuime, (citat Kiss Mihály, Kriza), MTsz; 1901: Secuime, Asbóth Oszkár (care afirmă că mare parte din secuime foloseşte cuvântul brahă, după românii din Moldova, care spun brahă, nu bragă), Nyr XXX 295, 1914: Herman, Paszt. 394; 2) reziduu rămas după fabricarea ţuicii - 1755: Ilieni, scaunul Trei Scaune (CV), EMSzT I 1074; 1893: Secuime (Kriza), MTSz; 1912: Secuime, Damian 17; Bledy 27; MNRK. - brânduşă - brindusa/berendusa - 1897: Băţanii Mici, zona Baraolt (în porecle: Berendusa, Benedek Elek), Nyr XXVI 47; MNRK. - brânză - brinza - în nume de câine: 1915: Păuleni (Ciuc), Brenza, Szlávic Ferenc, Nyr XLIV 384; MNRK. - breaz - breáz - în sens de animal breaz - 1914: Sândominic, Paszt. 539; MNRK. - brustur - brusztur - în cuvinte compuse - brusztuj-lapi = frunze de brustur - 1893: Secuime, MTsz; 1893: Secuime, Kiss Mihály (Szinnyei József, confirmă orig.românească, citează pe Kiss Mihály), Nyr XXII 207; MNRK. - bucate - bukáta/bokata - 1) în sens de hrană - 1808: Târgu Secuiesc, EMSzT; 1838: Trei Scaune (Kallay Ferenc), Tsz; 1842: Târgu Secuiesc; 1892: Trei Scaune, Szinnyei József, Nyr XXI 469; 1893: Mihai Viteazul, scaunul Arieş (CJ), Jankó TAT 283; 1893: Trei Scaune, MTsz; 1893: Trei Scaune, Szinnyei József (confirmă orig.românească, citează pe Kiss Mihály), Nyr XXII 208; 1907: Ojdula, Trei Scaune, Horger Antal, Nyr XXXVI, 327; 2) în cuvinte compuse: fel-bukátáz - a pune bucate (în traistă) - 1838: Trei Scaune, Tsz; 1893: Trei Scaune, MTsz; Bledy 28; MNRK. - bucă (= fesă) - Buka (poreclă) - 1908: judeţul Ciuc, Máthé Dénes, Nyr XXXVII 430. - bucălaie - bukélaja - 1914: Trei Scaune, Herman Paszt.521; Bledy 29. - bucin - Bucsin (toponim, vârf de munte) - 1894: [Miercurea Ciuc], vârf de munte de 1272 m spre Gurghiu şi altul de 1141 m spre Topliţa, Vitos, Csikmegyei, 22-40. - bucluc - bukluk (în sens de necaz, încurcătură) - 1893: Giurgeu, MTsz; 1905: Giurgeu, Nyr XXXIV 81; Bledy 29; MNRK. - bucuros - bucurosz (în textul Viflaimului) - 1876: scaunul Odorhei, Paal Gyula, Nyr V 186. - bujeniţă (= carne afumată de oaie sau de capră) - buzsenyica/buzsonica/ bozsonyca - 1893: Secuime (citaţi Kriza, Győrfy Iván, Szinnyei József), MTsz; 1893: Secuime, Szinnyei Jozsef (confirmă orig. românească, citează pe Kriza Vadr., pe Györffy Ivan); 1905: Secuime, Nyr XXXIV, 368; Bledy 31; MNRK. - bujor - Bizsor ( nume de vită cornută) - 1880: Ciucsângeorgiu, Feier József, Nyr IX 431. - buleandră - bulándra (haină, ţundră de cerşetor) - 1893: Secuime, MTsz; 1893: Secuime (Szinnyei József, confirmă orig.românească, citează pe Kriza János), Nyr XXII 208; MNRK. - bun (vezi: dacă sunt sacul bun fărtate). - burduf - burdó/burdu - 1596: Siculeni, scaunul Ciuc, EMSzT; 1784: Cernatu de Jos, scaunul Trei Scaune, EMSzT; 1864: Trei Scaune, Vass József, NyK III 10; 1872: Secuime, Kriza [Janos], Nyr I 135; 1876: Secuime, NyK XII 97-98; 1878: Secuime, NyK XIV 306; 1893: Secuime (citat Kiss Mihály, Kriza - zicala: Jó a turó, csak kár, hogy rossz burduban von - Brânza-i bună, păcat că se află în burduf rău), MTsz; 1912: Secuime, Damian17; 1914: Herman, Paszt. 528; Bledy 30; MNRK. - burlac - burlák - 1900: judeţul Ciuc, Nyr XXIX 237; Bledy 30; - burtucă 1) ghizdele confecţionate dintr-un trunchi scobit, fântână/izvor cu budăi) - burtuka - 1893: Secuime, MTsz; 2) copac cu coroană mare - 1873: Secuime, Kriza János, NyK X 327; 1875: Trei Scaune, Nyr IV 561; 1893: Secuime, Trei Scaune, MTsz; Bledy 30; MNRK. - burtucos - burtukos - 1) burduhos, aici în sens de frumos, rămuros 1838: Secuime, Tsz; 1861: Trei Scaune, MNyszt VI 318; 1915: Băţanii Mari, Nyr XLV 233; 1863: Secuime (în porecle), Kriza Vadr. 389; 1873: Secuime, Kriza János, NyK X 327; 1875: Trei Scaune, Gaborfi Károly, Nyr IV 561; 1893: Secuime, Trei Scaune, ţinutul Baraoltului (citaţi Kiss Mihály, Győrffi Iván), MTsz; 2) cu părul vâlvoi - 1873: Secuime, NyK X 327; 3) în poreclă - 1863: Secuime, Kriza Vadr. 389; MNRK. - busuioc (Ocimum basilicum) - bisziok/bosziók - 1813: Corunca, EMSzT; 1863: comit. Trei Scaune, Kriza Vadr. 492; 1876: Trei Scaune, Edelspecher Antal, NyK XII 97; 1893: Secuime, MTsz; 1893: judeţele Odorhei şi Trei Scaune, Szinnyei József (confirmă orig.românească, citează Kriza Vadr. şi NyK XII 97), Nyr XXII 170; 1905: Giurgeu, Nyr XXXIV 82, 262; 1905: Sântana Nirajului, MNGy VII 290; 1909: Secuime, Malonyai II 176; MNRK. - buştihan (=[om] cu cap mare) - bustyuhán - 1905: zona Giurgeului, NyF XX 35; Bledy 30; MNRK. - butuc - butuk - 1) butuc, buturugă, buştean, porţiune groasă de trunchi - 1893: Secuime (citat Kiss Mihály), MTsz; 2) lemn folosit la confecţionarea şepcilor şi căciuliţelor - 1881: Târgu Secuiesc, Nyr X 202; 1885: idem, Nyr XIV 289; 1893: Târgu Secuiesc, MTsz; 3) butuci pentru chinuire, obezi - 1863: scaunul Odorhei, Kriza Vadr.493; 1875: comitatul Trei Scaune, Gáborfi Károly, Nyr IV 561; 1893: judeţele Odorhei şi Trei Scaune, MTsz; 4) arest, temniţă - 1881: Ciucsângeorgiu, comitatul Ciuc, Fejer György, Nyr X 330; 1893: Secuime, Ciuc-Sângeorgiu, Şumuleu, MTsz; 1893: Secuime, judeţul Odorhei şi Trei Scaune, Târgu Secuiesc, Ciucsângeorgiu - judeţul Ciuc, Szinnyei Jozsef (confirmă orig.românească, citează pe Kiss Mihály, Kriza Vadr., Péter János, Nyr IV 561, Nyr X 330, Nyr XIV 239, Nyr XV 472), Nyr XXII 209; 5) în derivate - 1915: Secuime (Butukáré - nume de pădure), Szlavic Ferenc, Nyr XLIV 383; Bledy 30; MNRK. - buzată (= cu buze groase întoarse) - buzata - 1893: comitatul Trei Scaune, MTsz; 1893: Trei Scaune, Szinnyei Jozsef (confirmă orig.rom., citează pe Czinege J.); MNRK. - buzgan/guzgan (= şobolan) - buzgany - 1875: Giurgeu, Mezey Miksa, Nyr IV 282; MNRK. - calabalâc - kalabala/kalabálé - 1893: Secuime, Ozun, judeţul Trei Scaune, MTsz; 1894: Secuime, Ozun, judeţul Trei Scaune, Szinnyei József (confirmă orig. românească, citează pe Györfi Iván, pe Kiss Mihály şi pe Erdélyi Lajos), Nyr XXIII 100; Bledy 52; MNRK. - camătă - kámata - 1893: Teliu, Trei Scaune, MTsz; 1894: Teliu, Trei Scaune, Szinnyei Józesf (confirmă orig. românească, citează pe Erdélyi Lajos), Nyr XXIII 101; Bledy 53; MNRK. - cană - kana: 1878: Ciuc, Nyr VII 236, 427; MNRK. - capră - kápra/capra - 1625: scaunul Odorhei, EMSzT VI 136; 1649: scaunul Micloşoara, D.J.C.A.N., Scaunul Micloşoara, II 4; 1656: scaunul Micloşoara, D.J.C.A.N. Scaunul Micloşoara II/4 f.374; 1763: Sântionlunca (CV), EMSzT VI 137; 1765: Nazna (MS), EMSzT VI 137. - carte (= în sens de scrisoare) - kártyalevel - 1900: Ighiu - judeţul Odorhei, Ferencz Miklos, Nyr XXIX 190. - caş - kászu-turo (= caş-brânză) - 1861: Trei Scaune, Lörincz Károly, MNyszt 334; 1894: Secuime, Trei Scaune, Szinnyei József (confirmă orig. românească, citează pe Csaplár Benedek, Györffi Iván, MNyszt VI 334, Nyr V 377 etc.). - caşcaval - kaskavál - 1874: judeţele Trei Scaune şi Odorhei, Nyr III 327; 1876: idem (loc.), NyK XII 102; 1893: Ozun, judeţele Trei Scaune şi Odorhei, (citează pe Baczo Mózes şi pe Erdélyi Lajos), MTsz şi Kozma 300; 1894: judeţele Odorhei şi Trei Scaune, Szinnyei József (confirmă orig. românească), Nyr XXIII 102; 1897: judeţele Trei Scaune şi Odorhei, NyK XXII 390; 1905: idem (loc), Gombocz Zoltán, MNy 165; 1912: idem (loc.), MNy VIII 420; 1914: idem (loc.), Herman, Paszt. 531; 1915: idem(loc.), MNy XI 69; Bledy 54; MNRK. - catrinţă - katrinca/katinca/karinca/karincsa/kirinca/kerenca - 1) catrinţă - 1612: Trei Scaune, EMSzT; 1668: Sânsimion, scaunul Ciuc, EMSzT; 1697: scaunul Brăduţ (katrincza), D.J.C.A.N., Scaunul Brăduţ II/6, f.242; 1720: Valea Crişului, scaunul Trei Scaune, EMSzT; 1762: Olteni, scaunul Trei Scaune, EMSzT; 1816: Secuime, Vocabularium 98; 1838: Ghidfalău, scaunul Trei Scaune, EMSzT; 1838: Secuime, Tsz; 1850: Ozun, scaunul Trei Scaune, EMSzT; 1864: comitatul Trei Scaune, Vass Jozsef, NyK III 5; 1875: Secuime, (în forma defectuoasă kasinca), Nyr IV 183; 1878: Crăciuneşti, scaunul Mureş şi Ozun, scaunul Trei Scaune, Nyr VII 191, Temesvári Istvan, 429; 1879: Secuime, Incze Göngy, Nyr VIII 515; 1882: Secuime, MNGy III 21; 1885: Secuime, Nyr XIV 47; 1889: Trei Scaune, Angheluş, Pădureni şi Ghidfalău, Köver Sándor, Nyr XVIII 573; 1893: Secuime, Crăciuneşti - scaunul Mureş, Mădăraş - judeţul Ciuc, Racul; judeţul Trei Scaune, Angheluş, Pădureni, Covasna, Ghidfalău, Ozun - judeţul Trei Scaune (citaţi Győrffy Iván, Kiss Mihaly, Dobos András, Erdélyi Lajos, Butyka Boldizsár), MTsz; 1902: Valea (MS) (bazinul Nirajului), Ethn. XIII 274; 1905: Secuime, Teleky István (comentariu), MNy I 364; 1912: Secuime, comitatele Ciuc, Trei Scaune şi Crăciuneşti (judeţul Mureş), Damian 27; 1916: Băţanii Mari (CV), Konsza Samu, Nyr XLV 235; 2) şorţ - 1879: Secuime, Nyr VIII 515; 1885: Secuime, Nyr XIV 47; 1889: zona Şepşi de Jos, Nyr XVIII 573; 1891: Mădăraş, judeţul Ciuc, Gidró J.Bonifác, Nyr XX 47; 1893: Trei Scaune, Ciucul de Sus, zona Şepşi de Jos, Orbai, Secuime, scaunul Micloşoara, MTsz; 1916: scaunul Micloşoara, Nyr XLV 235; MNRK. - căciulă - kacsula - 1) căciulă - 1863: comitatul Odorhei, Kriza Vadr. 504; 1893: Secuime (citaţi Kriza şi Győrffy Iván), MTsz; 1894: scaunul Odorhei, Szinnyei Jozsef (confirmă orig. românească, citează Kriza Vadr. şi pe Györffy Iván), Nyr XXIII 9; 2) capră cu lâna pestriţă - 1903: Sândominic (HG), Szabó Dezső, Nyr XXXII 327; 3) nume de capră: 1915: Sândominic, Szlávic Ferenc, Kacsula, Nyr XLIV 383; Bledy 52; MNRK. - călţun - kálcon - cizmă cu carâmb scurt - 1897: Secuime, Nyr XXVI 377; 2) bocanc cu carâmb scurt - 1873: Secuime, Orbán VI 141; 1908: Secuime, Nyr XXXVII 91 (citat Orban); MNRK. - călugăr - kaluger - 1) călugăr - 1779: Joseni, scaunul Ciuc, EMSzT; 2) în toponimie - 1835: Budila, Trei Scaune, EMSzT; 3) în cuvinte compuse: stareţ/egumen - kaluger - gárgyán - 1779: Joseni, scaunul Ciuc, EMSzT. - căpiţă - kapica/kaptyica - 1893: Secuime (citat Győrffy Iván), MTsz; Bledy 53; MNRK. - cărunta - Kerunta (hidronim) - 1894: [Miercurea Ciuc] pârâu la graniţa Ciucului cu Moldova, Vitos, Csikmegyei, 89. - căruţă - karuc/karuca/keruca - 1) căruţă: 1614: Ernei, scaunul Mureş, EMSzT; 1838: Secuime, Szabo Elek, Ferenczi János, Tsz; 1885: comitatul Odorhei, Ozun - comitatul Trei Scaune, Nyr XIV 47; 1893: Secuime, judeţul Odorhei, Ozun - judeţul Trei Scaune (citaţi Baczó Mózes şi Erdélyi Lájos), MTsz; 1894: Secuime, Szinnyei József (confirmă orig. românească), Nyr XXIII 102; 2) oaie sau vacă cu coarne îndoite în jos - 1897: Ciuc, Péter János, Nyr XXVI 428; MNRK. - cătran - kátrány/kétrán/kétrány - 1) cătran - 1893: Secuime, MTsz; 1894: Secuime, Szinnyei József (confirmă orig. românească, citează pe Kiss Mihaly), Nyr XXIII 103; 2) blestem - 1903: Sândominic (HG), Szabó Dezső, Nyr XXXII 327; 1903: idem (loc.), NyF IX 29; Bledy 55; MNRK; 3) în nume de câine: 1863: Secuime (Ketrán), Kriza Vadr. 391. - căţel - kecel - 1838: Secuime (Ferenczi János), Tsz; 1863: judeţul Trei Scaune, Kriza Vadr.; 1870: Secuime, NyK VIII 161; 1873: idem (loc.), NyK X 120; 1876: idem (loc.), NyK XII 103; 1893: Secuime (citat Győrffy Iván), MTsz; 1894: Secuime, Szinnyei József (confirmă orig. românească, citează Tsz şi pe Györffy Iván), Nyr XXIII 103; Bledy 55; MNRK. - căţeluş - kecelus - în sens de briceag cu mâner de lemn: 1893: Trei Scaune (citat Dézsi Mihály), MTsz; 1912: Trei Scaune, Damian (citează MTsz) 27; MNRK. - căuş - kausa - 1916: Băţanii Mari (CV), Konsza Samu, Nyr XLV 235. - cârjă - kirzsa - gerzsa - 1863: comitatele Odorhei şi Trei Scaune, Kriza Vadr.; 1893: idem(loc.), MTsz; 1894: Trei Scaune, Szinnyei József (confirmă orig. românească, citează Kriza Vadr. 365), Nyr XXIII 153); MNRK. - cârlan - kirlán/kerlány/kérlán - 1) cârlan - 1619: scaunul Brăduţ (kurlanokat), D.J.C.A.N., Scaunul Brăduţ, II/2, f.203; 1781: Corunca (judeţul Mureş), EMSzT; 1782: Şamşudu de Câmpie, scaunul Mureş (azi Şincai, judeţul Mureş), EMSzT; 1838: Secuime, Tsz; 1842: Secuime, Köváry László; 1863: scaunele Mureş şi Trei Scaune, Kriza, Vadr.505; 1893: Secuime, scaunele Mureş şi Trei Scaune, MTsz; 1894: Secuime, scaunul Mureş, Szinnyei József (confirmă orig. românească, citează MTsz, pe Köváry Laszlo şi Kriza Vadr.), Nyr XXIII 104; 1914: bazinul Nirajului, Herman, Paszt. 510; 2) în cuvinte compuse: kirlán - berbecs/berbecskirlan - 1772: Şamşudu de Câmpie (azi Şincai, judeţul Mureş), EMSzT; 1794: Corunca (judeţul Mureş), EMSzT; 1801: Corunca (judeţul Mureş), EMSzT; 3) piele de cârlan - kirlán-bör - 1772: Corunca (judeţul Mureş), EMSzT; 4) lână de cârlan - kirlángyapjü - 1797: Nazna (judeţul Mureş), EMSzT; 5) mioară de un an - kirlán-nöstény - 1778: Poieniţa (judeţul Mureş), EMSzT; MNRK. - cârnaţ - kérnyász (în sens de om slab, bolnăvicios) - 1911: Baraolt, Nyr XL 95; MNRK. - cârtiţă - kertica/kertice - 1893: Ozun - judeţul Trei Scaune, MTsz; 1894: Ozun - judeţul Trei Scaune, Szinnyei József (confirmă orig. românească, citează pe Erdélyi Lajos), Nyr XXIII 103; Bledy 55; MNRK. - ce (vezi: ce mai; dară tu ce mai;). - ce mai (= în sens depreciativ: slab, neîndemânatic, mălăieţ) - csemáj - 1893: Covasna, comitatul Trei Scaune, Szinnyei József (confirmă orig.românească, citează pe Butyka Boldizsár), Nyr XXII 249; 1893: Covasna, judeţul Trei Scaune, Butyka Boldizsár, Ozun, comitatul Trei Scaune, Erdélyi Lájos, MTsz; 1897: judeţul Ciuc, Péter János, Nyr XXVI 331; 1900: Cristuru Secuiesc şi ţinut, Gyulay Ferenc, Nyr XXIX 432; MNRK. - ceafă - csafa - 1) partea de sus a spinării berbecului - 1903: Sândominic, Szabó Dezső, Nyr XXXII 325; 1903: Sândominic, NyF IX 27; 1914: Sândominic, Herman, Pászt.500; 2) palmă (dată peste ceafă cuiva) - 1880: Trei Scaune, Nyr IX 41; Bledy 35; MNRK. - ceapsă - csápsza - 1838: Secuime, Tsz 65a; 1893: Secuime, MTsz; 1893: Secuime, Szinnyei József (confirmă orig. românească, citează Tsz 65a), Nyr XXII 249; MNRK. - ceată - csata - 1861: Trei Scaune (csatás = ceataş, paznic de noapte la cireadă), Lörincz Károly, MNyszt VI 319; 1863: Secuime (csata = acelaşi sens), jude.Odorhei, ţinutul Homorodului, inclusiv în poreclă: Csata, Kriza Vadr.493, citat pentru judeţul Trei Scaune şi Szotyor Győrffy; 1865: Secuime, NyK IV 137; 1879: idem (loc.şi sens), Nyr VIII 462; 1882: Secuime, MNGy III 14; 1893: Secuime (inclusiv în derivate: csatás = paznic de cireadă; inclusiv în cuvânt compus: ökôr-csata = ceată/cireadă de boi), MTsz; 1914: Secuime, Herman, Pászt. 301, 395; MNRK. - ce-m zici - cenzics (în textul Viflaimului) - 1876: scaunul Odorhei, Paal Gyula, Nyr V 186. - cercel - csercse/csercselye/csörcse - 1) cercel: 1624: scaunul Odorhei, D.J.C.A.N. Scaunul Odorhei, Judecătoreşti, II/9, f.29; 1800: Breţcu, scaunul Trei Scaune, EMSzT; 1861: comitatul Ciuc, Imecs Jakab, MNyszt VI 369; 1863: Trei Scaune, Kriza Vadr. 494; 1864: Trei Scaune, Vass József, NyK III 10; 1875: Doboşeni, comitatul Odorhei, Bartha Károly, Nyr IV 42; 1893: Secuime, judeţele Odorhei, Trei Scaune, Ciuc, Doboşeni (HG), Szinnyei József (confirmă orig.românească, citează pe Györffy Iván, Kriza Vadr., Nyr IV 42, NyK III 10; MNyszt VI 369), Nyr XXII 249; 2) pielea ce atârnă sub bărbia animalelor domestice mai mici (oi, capre, porci) - 1861: judeţul Ciuc, MNy VI 369; 1863: Trei Scaune, Kriza Vadr. 494; 1893: Secuime, Trei Scaune, MTsz; 1896: Secuime, Fejér Jozsef, Nyr XXV 45; 1914: Secuime, Herman, Pászt. 544; 3) sfârcul ţâţei (la scroafă): 1914: Ciuc, Herman, Pászt. 544; 4) supranume/poreclă - 1897: Băţanii Mici (Csercsés), Benedek Elek, Nyr XXVI 47; Bledy 35; MNRK. - cere - csere (în textul Viflaimului) - 1876: comitatul Odorhei, Paal Gyula, Nyr V 187. - cergă (= pătură de lână, ţol) - cserge/csörge/serge - 1604: Zetea, scaunul Odorhei, EMSzT; 1608: Cozmeni, scaunul Ciuc, EMSzT; 1755 - Curteni, scaunul Mureş, EMSzT; 1760: Olteni, scaunul Trei Scaune, EMSzT; 1760: Dumitreni, scaunul Odorhei, EMSzT; 1760: Sântimbru, scaunul Ciuc, EMSzT; 1787: Târgu Mureş, EMSzT; 1810: Racoşu de Sus, scaunul Odorhei, EMSzT; 1810: Târgu Mureş, EMSzT; 1820: Târgu Mureş, EMSzT; 1838: Glodeni, scaunul Mureş, EMSzT; 1838: Secuime, scaunul Ciuc, Tsz; 1842: Secuime, Kövary Lászlo; 1861: Trei Scaune, Lörincz Károly, MNyszt VI 358; 1863: Trei Scaune, Kriza Vadr.; 1869: Secuime, Orban III, 150; 1873: Secuime, Orban VI 279; 1875: Secuime, Bartha Károly, Nyr V 376; 1878: plasa Orbai, judeţul Trei Scaune, Zajzan Denes, Nyr VII 283; 1880: Secuime, Nyr IX 426; 1882: Secuime, MNGy III 85; 1886: judeţul Odorhei, Szervácius Gábor, Nyr XV 239; 1888: judeţul Odorhei, Veres Ferenc, Nyr XVII 432; 1893: Secuime, judeţele Trei Scaune, Odorhei, Ciuc, Ciuc-Giurgeu, plasa Orbai (judeţul Trei Scaune), Szinnyei József (confirmă orig.românească, citează pe Tsz, MNyszt VI 358, Kriza Vadr., Köváry Lászlo 1842, Arany-Giulai MNGy III 85, Nyr V 376, Nyr VII 883, Nyr IX 426, Nyr XV 239, Nyr XVII 432), Nyr XXII 250; Bledy 35; MNRK. - cetină - csétenye/csetina - 1) cetină - 1893: Secuime (citat T.Nagy Imre), MTsz; 1912: Ciuc, Trei Scaune, Damian 19; 2) teren acoperit cu pădure deasă de brazi - 1838: scaunul Trei Scaune, Tsz; 3) ciomag, bâtă - 1910: scaunul Ciuc, MNyszt VI 363; MNRK. - cetiniş - csetenyés/csétinás - (în sens de pădure tânără de fagi, lăstăriş, în care pot fi şi tufe de alun, mesteacăn etc.) - 1861: judeţul Ciuc, MNyszt VI 373; 1881: Ciucsângeorgiu, Fejér Jozsef, Nyr X 330; 1893: Secuime, (citat T.Nagy Imre); MTsz; 1910: scaunul Ciuc, MNyszt VI 373; MNRK. - ceva, se spune ~ - si spune cseva - 1876: comitatul Odorhei (în textul Viflaimului), Nyr V 186. - Cheţ, că n-am - Keczkenám (nume de câine) - 1863: Secuime, Kriza Vadr. 391; - chichiriţă (= căpuşă - Melophagus ovinus) - kikirce - 1893: judeţul Ciuc, MTsz; Bledy 56; - cicoare - cikkória - 1893: Secuime (citat Győrffy Iván), MTsz; 1916: Băţanii Mari, Konsza Samu, Nyr XLV 234. - cimpoi - csampolya/csimpolya/csimpoja - 1) cimpoi - 1838: Secuime, Tsz; 1873: Secuime, Kriza János, NyK X 327; 1893: Secuime (citat Győrffy Iván), Ozun, judeţul Trei Scaune (citat Erdélyi Lájos), MTsz; 1893: Scaunul Odorhei, Secuime, Szinnyei József (confirmă orig.românească, citează pe Györffy Iván, Kiss Mihaly, Tsz, NyK X 327), Nyr XXII 294; 1896: Secuime. Ethn. VIII 189; 1905: Giurgeu, Nyr XXXIV 81; 1914: Secuime, Herman, Pászt. 143; 2) fluier, tilincă - 1893: judeţul Odorhei (citat Czimmermann János), MTsz; 1914: judeţul Odorhei, Herman, Pászt. 143; 3) tobă mică - 1873: Secuime, Kriza János, NyK X 327; MNRK. - cioban - csobán/csobány - 1) cioban - 1632: scaunul Mureş, EMSzT; 1893: Ozun, judeţul Trei Scaune, MTsz; 1914: Trei Scaune, Ciuc, Giurgeu, Herman, Pászt. 150, 585; 2) în antroponime: 1627: Csoban, Eliseni, scaunul Odorhei, EMSzT; 3) în nume comune: blană (purtată) de cioban - csobanszörü - 1695: Chiciş, scaunul Trei Scaune; 4) câine mare, ciobănesc - 1861: comitatul Ciuc, Imecs Jakab, MNyszt VI 370; 1863: comitatul Odorhei, Kriza Vadr. 494; 1893: judeţele Odorhei şi Ciuc, Szinnyei József (confirmă orig. românească, citează pe Kriza Vadr. şi MNyszt VI 370), Nyr XXII 295; 1893: judeţul Odorhei, MTsz; 5) porecle: 1908: Csabán, comitatul Ciuc, Máthe Dénes, Nyr XXXVII 430; 6) nume de câine: 1863: Secuime (Csobán), Kriza Vadr.391; 1900: Trei Scaune, Ciuc, Nyr XXXIX 235-236; 1910: Păuleni-Ciuc, Topliţa, Crişeni, Micloşoara, Szlávik Ferenc, Nyr XXXIX 235-236; 1914: Trei Scaune, Herman, Pászt. 603; 1915: Ciuc, Nyr XLIV 384; 7) în toponime - 1915: Păuleni (zona Ciuc) (HG), Szlávik Ferenc, (Csobányos = Ciobăniş), Nyr XLIV 383; Bledy 36; MNRK. - ciocni - csoknyál (obiecte sau ouă roşii la Paşti) - 1893: judeţul Odorhei, MTsz; (în cuvânt compus: össze-csoknyál) - 1893: judeţul Odorhei, Szinnyei József (confirmă orig. românească, citează pe Kiss Mihály), Nyr XXII 295, MNRK. - ciontorog/şontorog (= om schilod, infirm, paralizat) - csontorag/ csöntörge/ sontorog - 1863: Trei Scaune, Kriza Vadr.494; 1893: Trei Scaune, Secuime, Szinnyei József (confirmă orig. românească, citează pe Kriza Vadr.), Nyr XXII 296; 1893: Trei Scaune, Secuime, (citat Kiss Mihály şi Kriza János), MTsz; MNRK. - ciordi - csurdál/csurgyiál/csurgyál - 1861: Trei Scaune, MNyszt VI 320; 1863: Trei Scaune, Kriza Vadr.; 1893: Trei Scaune, Secuime, MTsz; 1908: Secuime (în cuvânt compus: elsurgyál), MNy IV 286; MNRK. - ciumă - csuma/csoma - 1) ciumă - cca 1567: (cuvânt compus - toponim): Chomaffalwa - localitatea Ciumani, HG), Székely okl. II 221, cf. Coriolan Suciu I 153; 1838: Secuime, Tsz; 1863: Trei Scaune, Kriza Vadr.494; 1870: Secuime, Orban IV 215; 1893: Secuime (citat şi Győrffy Iván), MTsz; 1908: Secuime, Nyr XXXVII 90 (citat Orban), 1912: Secuime, Damian (citat Kriza) 19; 2) difterie - 1897: Băţanii Mici, Balasza József, Nyr XXVI 419; 3) sperietoare: 1893: Secuime, MTsz; 4) înfricoşare: 1863: ţinutul Cristurului Secuiesc, judeţul Odorhei, Kriza Vadr. 336; 1875: Secuime, Nyr IV 88; 1893: Secuime, comitatul Odorhei, ţinutul Cristuru Secuiesc; 5) nume de familie - 1863: Secuime (Csoma, Csuma), Kriza Vadr.384; MNRK. - ciună (= oreşniţă) (Lathyrus tuberosus) - csunya - 1768: Căpeni, scaunul Trei Scaune (CV) (în toponim), EMSzT II 226; 1823: Abuş (MS), (în toponim), EMSzT II 226; 1863: Secuime (Csunya, nume de câine), Kriza Vadr. 391; 1873: Secuime, NyK X 328; 1893: idem (loc), (citat Kiss Mihály), MTsz; 1907: Secuime, NyK XXXVIII 32; Bledy 38; MNRK. - Ciuneasa - Csunyásza (toponim) - 1863: Secuime, Kriza Vadr. 392. - ciupercă - csuporka - 1838: Secuime, Tsz 73 a; 1861: judeţul Trei Scaune, MNyszt VI 358; 1893: Secuime, MTsz 326; Bledy 38; MNRK. - clacă - (= muncă colectivă benevolă a unora în folosul altor, însoţită de o mică petrecere; rentă sau robotă feudală reprezentând obligaţia ţăranului iobag de a munci gratuit pentru stăpânul de moşie) - káláka - 1) clacă (la tors, secerat, adunat fânul, transport grânele, lemnele, gunoiul etc.) - 1754: Gorneşti, scaunul Mureş, EMSzT; 1774: Bicfalău, scaunul Trei Scaune, EMSzT; 1785: Covasna, scaunul Trei Scaune, EMSzT; 1795: Ojdula, scaunul Trei Scaune, EMSzT; 1815: Cernatu de Jos, scaunul Trei Scaune, EMSzT; 1817: Aita Seacă, scaunul Trei Scaune, EMSzT; 1838: Secuime, Tsz; 1863: Secuime, Kriza Vadr. 51; 1868: zona Homorodului, Orbán I 184; 1873: Zetea, comitatul Odorhei, Kriza J.(în basm), Nyr II 89; 1875: comitatul Odorhei, Nyr IV 33; 1876: idem (loc.), Nyr V 517; 1882: idem (loc.), Nyr XI 40; 1883: comitatul Ciuc, Nyr XII 235; 1891: Mădăraş, judeţul Ciuc, Gidro J, Bonifác, Nyr XX 47; 1893: Secuime, MTsz; 1895: zona (fostului scaun) Orbai, Ethn. VI 397; 1896: judeţul Ciuc, bazinul Nirajului, Ethn. VII 186, 388; 1899: bazinul Nirajului, Ethn. X 44 şi urm.; 1902: bazinul Arieşului, NyF XXXVII 50; 1905: Giurgeu, Nyr XXXIV 323; 2) masă oferită după clacă - 1775: Peselnea, scaunul Trei Scaune, EMSzT; 1813: Mărtineni, scaunul Trei Scaune, EMSzT; 1823: Zoltan, scanul Trei Scaune, EMSzT; 3) robotă: 1754: Gorneşti, scaunul Mureş, EMSzT; mijlocul secolului XVII: Lăzarea, scaunul Ciuc, EMSzT; 1763: Zagon, scaunul Trei Scaune, EMSzT; 1767: Curteni, scaunul Mureş, EMSzT; 4) în atenţionarea de incendiu: Vezi să nu faci clacă la cărat apă! - 1893: Secuime, MTsz; 5) bătaie, scandal, ceartă zgomotoasă: 1838: Tsz; 1875: comitatul Odorhei, Nyr IV 80; 1876: comitatul Ciuc, Nyr V 468; 1893: Secuime, MTsz; 1893: idem (loc.), MTsz; 6) în cuvinte derivate şi compuse: a) kalákás = clăcaş - 1899: bazinul Nirajului, Ethn. X 44; 1905: Giurgeu, Nyr XXXIV 322; 1906: Trei Scaune, dr.Réthei Prikkel Marián, MNy II 13; 1908: Secuime, Nyr XXXVII 94; b) kalákáz - a clăcăşi, a face clacă - 1893: Secuime, MTsz; c) aratókaláka - clacă de secerat - 1863: Kriza Vadr 542; 1891: Mădăraş - judeţul Ciuc, Gidro J. Bonifác, Nyr XX 47; 1893: Secuime (citat Győrffy Iván), MTsz; 1896: bazinul Nirajului, Ethn. VII 1864; 1914: Secuime, Herman, Pászt. 72; d) báránylopo-kalaka - clacă de primit cadou o oaie sau un miel, când vrea cineva să-şi prăsească oi - 1891: Mădăraş-Ciuc Gidro J. Bonifác, Nyr XX 47; 1893: idem (loc. şi sursă), MTsz; e) bontókalaka - clacă de "desfăcat" porumb - 1900: Ighiu (HG), Ferencz Miklos, Nyr XXIX 190; f) dalos kalaka - clacă cu cântece - 1899: bazinul Arieşului, Ethn. X 45; g) derlopo kalaka - 1893: Secuime, (citat Győrffy Iván), MTsz; h) fahordókaláka (clacă de cărat lemne) - 1905: Giurgeu, Nyr XXXIV 323; i) fahozo kalaka - clacă de adus lemne - 1893: Secuime (citat Győrffy Iván), MTsz; j) ganyezó kalaka - clacă de gunoit - 1891: Mădăraş, judeţul Ciuc, Gidro J.Bonifác, Nyr XX 47; 1893: idem (loc.şi sursă), MTsz; k) kaszáló kalaka - clacă de cosit - 1896: bazinul Nirajului, MTsz; l) szénagyütő kaláka - clacă de adunat fân - 1893: Secuime (citat Győrffy Iván), MTsz; m) szöszlopó kaláka - clacă de meliţat - 1896: Ciuc, bazinul Arieşului, Ethn. VII 388, 487; n) takaro-kalaka - clacă de acoperit fân - 1891: Mădăraş, judeţul Ciuc, Gidro J. Bonifác, Nyr XX 47; 1893: idem (loc. şi sursă), MTsz; 1893: idem (loc. şi sursă), MTsz; o) tapogato kalaka - 1891: Mădăraş, judeţul Ciuc, Gidro J.Bonifác, Nyr XX 47; p) tancos kalaka - clacă cu dans - 1899: bazinul Nirajului, Ethn. X 44; q) tapaszto kalak - clacă de lipit/muruit - 1905: Giurgeu, Nyr XXXIV, 323; r) tisztitó kaláka - clacă de curăţat - 1900: Ighiu (HG), Nyr XXIX 190; s) törökhizáhónto kaláka - clacă de sfărmat porumbul - 1896: Ciuc, bazinul Arieşului, Ethn. VII 388, 487; t) vizhordó kaláka - clacă de cărat apă (simbolic, ca ameninţare de incendiu) - 1893: Secuime, MTsz; 7) în zicale: kaláka haragszik - în sens de a ajuta, din prietenie, pe cineva să se certe cu al treilea care lui nu i-a făcut nimic; MNRK. - clăcaş - kalakos/kalokózo - 1750: Turia de Jos, scaunul Trei Scaune, EMSzT; 1826: Racoşu de Sus, scaunul Odorhei, EMSzT; 1905: Secuime, Nyr XXXIV; MNRK. - clăcăşi - a ~ - kalákaz(ik) - 1) a face clacă - 1754: Gorneşti, scaunul Mureş, EMSzT; 1838: Secuime, Tsz, 2) în sens de a face gălăgie - 1860: judeţul Ciuc, Nyr V 468; 1893: Secuime, judeţul Ciuc, MTsz. - clăcăşie - kalákazás - 1754: Glodeni, scaunul Mureş, EMSzT. - clătită - keletita/kalatyita - 1893: Trei Saune, MTsz; Bledy 55. - coacăză - kokojzal/kukujza - 1816: Secuime, Vocabularium, 99; 1838: Secuime Gyarmathi Samuel, Bucsi Emil, scaunul Ciuc, Kallay Ferenc, Tsz; 1863: Trei Scaune, Kriza Vadr. 506; 1873: Secuime, NyK X 332; 1883: Secuime, Nyr XII 335; 1893: Ciuc, Trei Scaune, Secuime, ţinutul Giurgeu (citat Győrffy Iván), MTsz; 1905: Giurgeu, Nyr XXXIV 261; Bledy 57; MNRK. - coconi - kokojnátos - (în sens de a se înfumura/îngâmfa) - 1905: judeţul Odorhei, Nyr XXXIV 220; Bledy 57. - coc/cocă (= cozonac şi ouă fierte înroşite, sfinţite la Paşti în biserică) - kókonya - 1878: Ciuc, Nyr VII 331; 1893: Secuime, judeţul Ciuc, ţinutul Giurgeului (citat Győrffy Iván), MTsz; 1896: idem (loc.), Ethn. VII 85; 1905: Giurgeu, Nyr XXXIV 267; MNRK. - cocârţău - 1) kokirca - 1895: Secuime, Nyr XXIV; 2) (= coraslă fiartă) - kokirca - 1905: Chepeţ (CV), Nyr XXXIV 105; Bledy 61; MNRK. - cocean - kocsán - 1912: Secuime, judeţele Odorhei şi Trei Scaune, Damian 27. - cocioarvă - kocsorba/kocsorva - 1893: scaunul Mureş (citat Szász Béla), MTsz; 1894: scaunul Mureş, Szinnyei József (confirmă orig. românească, citează pe Szász Bela), Nyr XXIII 200.; 1903: scaunul Mureş, NéprÉrt IV 214; Bledy 57. - cocoloş - Kokolós (poreclă) - 1908: judeţul Ciuc, Máthé Dénes, Nyr XXXVII 430. - cojoc - kozsok - 1) cojoc, şubă de miel sau de oaie - 1619: Sânmartin, scaunul Ciuc, EMSzT; 1710: Pescenek, scaunul Trei Scaune, EMSzT; 1787: Târgu Mureş, EMSzT; 1816: Secuime, Vocabularium 99; 1821: Zălan, scaunul Trei Scaune, EMSzT; 1861: comitatul Ciuc, Imecs Jakab, MNyszt VI 373; 1876: Trei Scaune, Gáborfi Károly, Nyr V 37; 1879: Ozun, comitatul Trei Scaune, Nyr VIII 376; 1885: Târgu Secuiesc, Nyr XIV 239 (kosok); 1893: comitatul Odorhei, plasa Homorod, Aita Medie, scaunul Trei Scaune, MTsz; 1894: Secuime, judeţele Ciuc, Trei Scaune, Odorhei, ţinutul Homorodului, Szinnyei József (confirmă orig. românească, citează Tsz, pe Erdélyi J., Kriza János, Király Pál, Baczó Mózes, MNyszt VI 373, Nyr V 37), Nyr XXIII 250; 1897: Trei Scaune, Nyr XXVI 376; 1905: Giurgeu, Nyr XXXIV 264; 2) gubă - 1838: scaunul Trei Scaune (Gyarmathi Samuel); 3) în cuvinte compuse: cojoc din piele de lup - farfasbörkozsokját: 1772: Hăghig, scaunul Trei Scaune, EMSzT; 4) manton de blană: 1896: Secuime, Nyr VI 472; 1905: Giurgeu, Nyr XXXIV 82; 5) căciulă: 1893: Ciuc, MTsz; MNRK. - cojoci - (= a bate) - kokzsokai, şi în cuvinte compuse: elkozsókolni - 1861: comitatul Ciuc, Imecs Jakab, MNyszt 373; 1876: Trei Scaune, Gáborfi Károly, Nyr V 37. - colac - kalák (în sens de recompensă în bani dată cu anticipaţie pentru readucerea/recuperarea unei vite furate) - 1863: judeţul Odorhei, Kriza Vadr. 504; 1893: judeţul Odorhei, MTsz; Bledy 52-53; MNRK. - coleză - koleza - 1894: Budila, judeţul Trei Scaune, Szinnyei József (confirmă orig. românească, citează pe Erdélyi Lajos), Nyr XXIII 199. - colinda - (= a merge din casă în casă de Crăciun cântând la geamuri colinde religioase despre Naşterea Domnului) - kolindál/kolingyal/koindal/kolendal/koringyál/ koringal - 1) a colinda - 1893: judeţul Odorhei - ţinutul Baraoltului, Secuime, Covasna, comitatul Trei Scaune (citaţi Győrffy Iván şi Butyka Boldizsár), MTsz; 1912: Secuime, judeţele Odorhei şi Trei Scaune, Damian 28; 2) a vagabonda, a hoinări - 1886: Tălişoara, comitatul Odorhei, ţinutul Baraoltului, Kolumbán Sámu, Nyr XV 575; MNRK. - comarnic (= loc acoperit în strunga/coşarul unde se mulg oile) - komárnyék - 1894: Luncani, zona Arieşului, Végh Marinca, Nyr XXIII 577; 1903: Sândominic, Szabó Dezső, Nyr XXXII 326; 1905: Giurgeu (toponim: Komárnyék), Nyr XXXIV 259; Bledy 58; MNRK. - comănac - komonák/kumunak - 1893: judeţul Odorhei (citat Kiss Mihály), MTsz; 1894: judeţul Odorhei, Szinnyei József (confirmă orig. românească, citează pe Kiss Mihály), Nyr XXIII 201; Bledy 58. - contraş (= paznic de sare) - kontrás/kontorás - 1861: Trei Scaune, Lörincz Károly, MNyszt 356; 1861: Trei Scaune, MNyszt VI 356; 1863: Trei Scaune, Kriza Vadr.324; 1893: idem (loc.), MTsz; 1912: idem (loc.), Damian 28. - corbu - Kurbui (nume de cîine) - 1863: Secuime, Kriza Vadr. 391. - cosor - kacor - 1838: Secuime, Tsz; 1873: idem (loc.), Nyr II 470; 1893: Secuime, MTsz; 1912: Secuime, Damian 25. - coşar (= ţarc, ocol pentru închis oi, porcii de la ghindă etc.) - kosar - 1) 1592: scaunul Odorhei, EMSzT; 1599: scaunul Odorhei, EMSzT; 1600: scaunul Odorhei, EMSzT; 1604: Chedea, scaunul Odorhei, EMSzT; 1754: Joseni, scaunul Ciuc, EMSzT; 1754: Ditrău, scaunul Ciuc, EMSzT; 1759 şi 1763: Zagon, scaunul Trei Scaune, EMSzT; 1775: Olteni, scaunul Trei Scaune, EMSzT; 1798: Chichiş, scaunul Trei Scaune, EMSzT; 1801: Trei Scaune, EMSzT; 1808: Zagon, scaunul Trei Scaune, EMSzT; 1811: Racoşu de Sus, scaunul Odorhei, EMSzT; 1812: Zagon, scaunul Trei Scaune, EMSzT; 1847: Zălan, scaunul Trei Scaune, EMSzT; 1861: Trei Scaune, Lörincz Károly, MNyszet VI 244; 1863: Secuime, Kriza Vadr.; 1893: Secuime, Ozun, scaunul Trei Scaune (citaţi Győrffy Iván, Erdélyi Lajos, Márton Imre - pentru Dalnic, judeţul Trei Scaune), MTsz; 1905: Ciuc, Giurgeu, Nyr XXXIV 108, 266; 1914: Ciuc, Secuime, Herman, Pászt. 194, 511; 2) în cuvinte compuse - 1914: Secuime (fejőkosár = strungă pentru muls), Herman, Pászt. 529; MNRK. - coşări (= a instala coşarul/strunga cu oi pe un teren pentru a-l gunoi) - kosaraz/kosaroz/megkosároz - 1879: Secuime, Kozma 226; 1893: Ciuc, Trei Scaune, MTsz; MNRK. - cotcă - kotyka - 1912: Secuime, Damian 28-29; Bledy 60. - coteţ - kotyec/kotec/kottyesz/kottyeszt - 1) coteţ pentru porci - 1864: Trei Scaune, NyK III 12; 1889: Angheluş (CV), Ghidfalău (CV), Pădurenii (CV), Köver Sándor, Nyr XVIII 573; 1893: Trei Scaune (citat şi Erdélyi Lájos), MTsz; 1912: Trei Scaune, Damian 28; 1914: Secuime, Herman, Pászt. 195; 2) coteţ pentru păsări - 1864: Trei Scaune, NyK III 12; 1889: Angheluş (CV), Ghidfalău (CV), Pădurenii (CV), Nyr XVIII 573; 1914: Ciuc, Nyr XLIII 355; 3) poiată pentru viţei - 1905: Giurgeu, Nyr XXXIV 266; 1914: Giurgeu, Ciuc, Lakatos János, Nyr XLIII 235; 4) colibă, bordei, şopron: 1864: Trei Scaune, NyK III 12; 1889: Angheluş (CV), Ghidfalău (CV), Pădureni (CV), Nyr XVIII 573; 5) burtă - 1909: Ciuc, Nyr XXXVII 430; MNRK. - cotingoi - kotingoj (în sens de băieţaş leneş) - 1900: Cristuru Secuiesc şi ţinut, Gyulai Ferenc, Nyr XXIX 432; Bledy 60; MNRK. - cotor - kator - 1) ciot de coadă de mătură - 1863: Secuime, Kriza Vadr.; 1893: Secuime, MTsz; 2) cotor de pană - 1893: Secuime, MTsz; Bledy 54-55; MNRK. - Crăciun - Krecsun (supranume) - 1893: Mihai Viteazul (fostul scaun Arieş), Jankó, TAT 283; MNRK. - Crezi măi fărtate - Kricz maj fortatim - (în Viflaim) - 1888: Beclean, judeţul Odorhei, Paal Gyula, Nyr XVII 329. - crintă - krinta/kilinta/kerenta - 1838: Secuime, Tsz; 1861: judeţul Ciuc, MNyszt VI 373; 1893: judeţele Trei Scaune şi Ciuc, scaunul Mureş (citează şi pe Dobos András pentru loc.Racul), MTsz; 1894: judeţele Mureş, Trei Scaune, Odorhei, Ciuc, Szinnyei József (confirmă orig. românească, citează pe Kiss Mihaly, pe Görffy Iván şi MNyszet VI 373), Nyr XXIII 104; 1914­­­: scaunul Mureş, Livezeni-Ciuc, Văcăreşti (HG), Herman, Pászt.532; 1916: Băţanii Mari (CV), Konsza Samu, Nyr XLV 235; Bledy 55; MNRK. - crucea - Kurucsa (nume de pădure) - 1901: Lemnia (CV), Nyr XXX 446. - cuc - kuk - 1) în sens de în sus - 1863: judeţul Odorhei, ţinutul Cristurului Secuiesc, Kriza Vadr 447; 1880: Secuime, Nyr IX 236; 1893: idem (loc.şi sursă), MTsz; MNRK; 2) în poreclă - kukuj (cuc) - 1863: Secuime, Kriza Vadr. 389. - cujba - guzsba - 1838: Secuime, scaunul Ciuc, Tsz; 1893: Secuime, MTsz; 1905: Giurgeu, Nyr XXXIV 82; 1914: Secuime, Herman, Pászt. 70; 1914 (în cuvânt compus: guzsbafa - cujbă de lemn), Livezi, Herman, Pászt. 71; 1914: Ditrău, Ciuc, Kémenes Antal, Nyr XLIII 41; Bledy 49; MNRK. - cumpănă - (= bârnă de lemn aşezată pe un stâlp înalt, având la capăt o greutate şi la celălalt cârligul cu care se scoate apa din fântână) - kompona - 1) cumpănă - 1861: Trei Scaune, Lörincz Károly, MNyszt VI 356 şi comitatul Ciuc, Imecs Jakab, idem p.373; 1887: Târgu Secuiesc, Nyr XVI 479; 1893: Secuime, Ciuc, Trei Scaune, MTsz; 1894: Secuime, judeţele Ciuc şi Trei Scaune, Szinnyei József (confirmă orig. românească, citează pe Kiss Mihály şi pe Györffy Iván şi MNyszt VI 356, 373), Nyr XXIII 201; 1905: Giurgeu, Nyr XXXIV 82; 1914: Odorhei, Şilea Nirajului (MS), Herman, Pászt. 293, 532; 1915: Băţanii Mari, Konsza Samu, Nyr XLV 235; 2) în toponime - 1724: Kompona, Corunca, scaunul Mureş, EMSZT; 1753: Compana, Sâncraiu de Mureş, EMSZT; 3) cca 3/4 kg (din caş sau brânză) - 1879: Secuime, Kozma 225; 1905: Feliceni (HG), Nyr XXXIV 105; 1914: Săbed (MS), Şilea Nirajului (MS), Feliceni (HG), Nyr XXXIV 105; 3) în derivate şi cuvinte compuse - 1893: judeţul Ciuc (komponálódik - cumpăni), MTsz; 1910: judeţul Ciuc (idem), MNyszt VI 373; 1914: Văcăreşti (HG) (komponakő - piatră de cumpănă / kompona tálja), Herman, Pászt. 532; Bledy 58; MNRK. - cupă - kupa - 1816: Secuime, Vocabularium 99; 1838: idem (loc.), Tsz; 1873: idem (loc.), Köresz Kelemen, Nyr II 470; 1893: idem (loc.), MTsz; 1900: judeţul Odorhei, zona Homorodului, Vas Miklós, Nyr XXIX 287; MNRK. - cuptor - kuptór - 1911: Secuime, NépErt XII 116; MNRK. - curmătură - Kurmaturapataka (= Pârâul Curmăturii, nume de pârâu) - 1915: Secuime, Szlávik Ferenc, Nyr XLIV 383; MNRK. - curtean - kurtan/kurtán (în antroponime) - 1614: Călugăreni, scaunul Odorhei, Angvstia I 118; 1624: scaunul Odorhei, D.J.C.A.N. II/9, Scaunul Odorhei, Judecătoreşti, f.29; 1897: Crăciunel (HG), Dersi József (monografie manuscris, cf. Herman Antal), Nyr XXVI 334. - cuscra - kuszkura - 1) în sens de cuscră - 1863: judeţul Odorhei, Kriza; 1908: Hăghig(19), Araci, Ariuşd, Nyr XXXVII 75; 2) în sens de iubit secret, amant - 1893: Ozun (CV), (citat Erdélyi Lájos), MTsz; Bledy 61-62; MNRK. - custură - kusztura (în sens de cuţit care nu taie, tăiş - de cuţit - ruginit, briceag cu mâner de lemn) - 1893: judeţul Odorhei (citat Bágy Bencze Miklós), MTsz; 1912: judeţul Odorhei, Damian 29; Bledy 62; MNRK. - dacă de la mine - dake dela mine (în textul Viflaimului) - 1876: scaunul Odorhei, Paal Gyula, Nyr V 186. - dacă-i dereptate - dakei dereptáte (în textul Viflaimului) - 1876: scaunul Odorhei, Paal Gyula, Nyr V 186. - dacă sunt[este] sacul bun fărtate - daku szent szácu bun fertate - (în textul Viflaimului) - 1876: scaunul Odorhei, Paal Gyula, Nyr V 186. - dară - dáre (în textul Viflaimului) - 1876: scaunul Odorhei, Paal Gyula, Nyr V 186. - dară tu ce mai - dare tu cse main - 1888: Beclean, scaunul Odorhei, Paal Gyula, Nyr XVII 329. - de (vezi: dacă de la mine). - dereptate (vezi: dacă-i dereptate). - destul o cere - desztul o csere (în textul Viflaimului) - 1876: scaunul Odorhei, Paal Gyula, Nyr V 187. - diac - diák - 1905: Giurgeu, Nyr XXXIV 81; Bledy 39; MNRK. - dobândi - dobendál/debendál/dobondál - 1863: Trei Scaune, Kriza Vadr. 494; 1893: Trei Scaune, Ozun, MTsz; 1893: judeţele Trei Scaune, Ozun, judeţul Trei Scaune, Szinnyei József (confirmă orig. românească, citează pe Erdelyi Lajos şi Kriza Vadr.); MNRK. - doi bani (= în sens depreciativ, de mică valoare) - Dojbán (nume de câine) - 1863: Secuime, Kriza Vadr. 391. - doină - Dajna (nume de animal) - 1880: Ciucsângeorgiu, Feier Jozsef, Nyr IX 431. - doini, a ~ (= în sens depreciativ, a cânta fals) - dajnál - 1893: Secuime, Trei Scaune (citaţi Kiss Mihály, Győrffy Iván, Erdélyi Lájos), MTsz; 1912: Secuime, Trei Scaune, Damian 19, MNRK. - dop - dop - 1) dop - 1876: Secuime, Edelspacher Antal, NyK 12 p.100; 1893: Secuime (citat Ferenczi János), MTsz; 2) orificiu mai mare, în formă de pătrat, în partea de sus a butoiului - 1907: Covasna-Voineşti, judeţul Trei Scaune, Trenczény Karoly, Nyr XXXVI 191; 3) în cuvânt compus: bédopol = îndopa - 1876: Secuime, NyK XII 100; 1893: idem (loc.), Szinnyei József (confirmă orig. românească, citează Tsz şi pe Ferencz János), Nyr XXII 392; 1893: idem(loc.), MTsz; 1907: Covasna-Voineşti, Nyr XXXVI 191; MNRK. - dor - Daru - (în nume de boi) - 1863: Secuime, Kriza Vadr. 390. - dovleci - döblec - 1861: Trei Scaune, Lörincz Károly, MNyszt VI 226, 322; 1863: Trei Scaune, Kriza Vadr. 494; (inclusiv în porecle: Döblecz, idem, p.369); 1893: Trei Scaune, judeţul Odorhei, Secuime (citaţi Dézsi Mihály, Csaplár Benedek, Györffy Iván, Andrássy Antal 1843, Erdélyi Lájos), MTsz; 1893: judeţele Odorhei şi Trei Scaune, Szinnyei József (confirmă orig. românească, citează pe Dézsi Mihály), Nyr XXII 297; Bledy 39; MNRK. - Dracea (de la drac) - Dracsa (toponim provenit - spune legenda - de la un român pe nume Dracea, care ar fi fost spânzurat în acel loc, cf. Kriza János) - 1897: Şoimuşu Mic, judeţul Odorhei, Kriza János, Nyr XXVI 432. - draniţă (= şindrilă mai grosolan prelucrată) - dranica/ dáranca/ daránicza/ garanica/ granica - 1743: Valea Strâmbă, scaunul Ciuc, EMSzT; 1757: Mihăileni, scaunul Ciuc, EMSzT; 1757: Topliţa-Ciuc, EMSzT; 1838: scaunul Ciuc, Tsz; 1863: Secuime, Kriza Vadr.500, 1873: Secuime, Kőrész Kelemen, Nyr II 426; 1893: Giurgeu, comitatul Ciuc, Secuime, MTsz; 1893: Secuime, judeţele Ciuc şi Trei Scaune, Giurgeu, judeţul Ciuc, Szinnyei József (confirmă orig. românească, citează pe Kiss Mihály, Györffy Iván, Tsz, Kriza Vadr.), Nyr XXII 337; 1900: Secuime, NépÉrt I 104-5; 1905: Ditrău, Nyr XXXIV 266; 1907: Cristuru Secuiesc, dr.Szilády Zoltán, MNy III 330; 1909: Secuime, Malonyai II 104; Bledy 41; MNRK. - Drăgan (= de la drag) - Dregan (nume de bou) - 1863: Secuime, Kriza Vadr. 390. - drugă (= fus mare pe care se toarce fuiorul gros pentru urzeală de saci etc.) - durga - 1842: Secuime, Kövary; 1863: comitatul Odorhei, Kriza Vadr.496; 1880: scaunul Mureş şi Crişeni (Harghita), Nyr IX 236; 1880: ţinutul Odorheiului, Nyr IX 235-236; 1886: judeţul Odorhei, Szerváczius Gábor, Nyr XV 239; 1893: Covasna, comitatul Trei Scaune, MTsz; 1893: ţinutul Odorheiului, Szinnyei József (confirmă orig. românească, citează pe Király Pál), Nyr XXII 389; MNRK. - drumul - Durumoly 1) în porecle - 1908: judeţul Ciuc, Máthé Dénes, Nyr XXXVII 430; 2) în nume de cai: 1863: Secuime (Drumo), Kriza Vadr.389. - druşcă (= prietenă a miresei) - druska - 1907: Secuime, dr.Szilády Zoltán, MNy III 329; MNRK. - dugheană - dugjána/dogány - 1) dugheană, băcănie mică - 1838: Secuime, judeţul Ciuc, Tsz; 1893: idem (loc.), MTsz; 1893: Secuime, judeţul Ciuc, Szinnyei József (confirmă orig. românească, citează Tsz), Nyr XXII 337; 2) măcelărie - 1900: Cristuru Secuiesc şi ţinut, Gyulai Ferenc, Nyr XXIX 432; 3) supranume (Degány) - 1908: Ciuc, Nyr XXXVII 430; Bledy 40; MNRK. - dulap - duláp/duláb (în sens de plută mică) - 1863: scaunul Mureş, Kriza Vadr.496; 1869: pasul Tulgheş, Orban II 131; 1893: scaunul Mureş, MTsz; 1893: scaunul Mureş, Szinnyei József (confirmă orig. românească, citează pe Kriza Vadr.), Nyr XXII 992; 1905: Giurgeu, Nyr XXXIV 82; Bledy 41; MNRK. - dumicat (= îmbucătură, cocoloş de aliment amestecat cu salivă) - domika/ domikat/damika - 1838: ţinutul Baraolt, Tsz; 1861: judeţul Ciuc, Imecs Jakab, MNyszt VI 370; 1880: Chileni, scaunul Ciuc (HG), Ferenczy Alajos, Nyr IX 525; 1893: comitatul Odorhei, ţinutul Baraolt, Secuime (citaţi Győrffy Iván, Kiss Mihály), MTsz; 1905: Secuime, Gombocz Zoltán, MNy I 165; MNRK. - fasole - faszuj (şi derivatele: faszujka/faszujka/faszulyka etc.) - 1744 şi 1774: Dumitreni, scaunul Odorhei, EMSzT IV 434; 1757 şi 1791: Ercea, scaunul Mureş, EMSzT IV 434; 1760: Şoimuşu Mic, scaunul Odorhei, EMSzT IV 433; 1781: Sâmbriaş (MS), EMSzT IV 434; 1794: Fântânele (MS), EMSzT IV 435; 1797: Nazna, scaunul Mureş, EMSzT IV 433; 1813: Corunca, scaunul Mureş, EMSzT IV 433; 1838: Secuime, Tsz; 1861: Trei Scaune, Lörincz Károly, MNyszt V 214; 1863: Secuime, Kriza Vadr. 528; 1869: Secuime, Orban III 18; 1873: Secuime, Nyr II 426; 1875: Dăboşeni, judeţul Odorhei, Nyr IV 93; 1876: Mereşti, judeţul Odorhei, Nyr V 267; 1877: Trei Scaune, Nyr VI 473; 1880: Trei Scaune, ţinutul Baraolt, Nyr IX 236, 431; 1886: judeţul Odorhei, Szervácius Gábor, Nyr XV 239; 1889: Secuime, Anghelus, Pădureni, Ghidfalău, Köver Sándor, Nyr XVIII 527; 1893: judeţele Ciuc, Odorhei, Trei Scaune (citaţi Erdélyi Lájos, Kiss Mihály), MTsz; 1893: bazinul Arieşului, Jankó, TAT 128-130, 242, 268; 1894: Secuime, Nyr XXIII 334; 1898: Giurgeu, Gencsy István, Nyr XXVII 381-382; 1905: Sovata (MS), MNGy VII 71; 1905: Secuime, Nyr XXXIV 261; 1915: Sfântu Gheorghe (CV), Bodor Denes, MNy XI 333; MNRK. - fată - fáta (exclusiv româncă) - 1779: Mureşeni (MS), EMSzT III 721; 1863: Secuime, Kriza(20) Vadr. 41,131; 1879: Sâncrăieni (HR), Nyr VIII 96; 1883: Ciucsângeorgiu (HG) - în strigături de dans. Nyr XIII 576, T.Nagy Imre, Nyr XII 432; 1884: Odorheiu Secuiesc, Veress Ferencz; 1898: Secuime (în strigături rimate), Györffi Iván, Nyr XXVII 42; 1912: Secuime, Damian 21 (citează Nyr XXVII 42); MNRK. - făgeţel - Fageczel (toponim) - 1894: [Miercurea Ciuc] deal la graniţa Ciucului cu Moldova, Vitos, Csikmegyei, 22-40. - fără gând - firágond/firokont/filogond/firágont (în special în expresia firokontra dolgozik - lucrez fără nici un gând) - 1838: Secuime, Tsz; 1863: Trei Scaune, Kriza Vadr.; 1893: Secuime, Trei Scaune, MTsz; 1893: Secuime, Trei Scaune, Ozun - judeţul Trei Scaune, Szinnyei József (confirmă orig. românească, citează Tsz, pe Kriza Vadr., Nyr IX 34 şi pe Kiss Mihály şi Erdelyi Lajos), Nyr XXII 438-439. - fărtat (= prieten până la moarte, legat prin jurământ/frate de cruce) - fertát - 1764: Olteni, scaunul Trei Scaune, EMSzT; 1876: Secuime, Paal Gyula, Nyr V 186, 1897: judeţul Ciuc, Péter János, Nyr XXVI 332; 1909: Giurgeu, Gencsy István, Pál András (comentariu), Nyr XXXVIII 92; 1912: judeţul Odorhei, Damian (citează Nyr XXVI 332) 22; Bledy 44; MNRK. - fătărău - fataró/pataró - 1) bărbat, cocoş etc. hermafrodit - 1863: scaunul Mureş, Kriza (inclusiv în porecle: Te Fatáro) Vadr. 389; 1872: Secuime, Nyr I 135; 1893: comitatul Odorhei, Secuime, scaunul Mureş, Szinnyei József (confirmă orig. românească, citează pe Kriza Vadr. şi pe Kiss Mihály şi Gyorffy Iván), Nyr XXII 438; 1893: Secuime, judeţul Odorhei, scaunul Mureş, MTsz; 1893: scaunul Arieş, Janko, TAT 291; 1900: Târgu Secuiesc - judeţul Trei Scaune, Vajna Károly, Nyr XXIX 431; 2) neîndemânatic, laş - 1872: Secuime, Kriza (János), Nyr I 135; 3) porecle - 1908: Glodeni (MS) (fataró), Nyr XXXVII 382; Bledy 43; MNRK. - fâţâi - fircál (în sens de a forfoti) - 1861: Trei Scaune, Lörincz Karoly, MNyszt VI 326; 1893: Secuime, Trei Scaune, MTsz; 1893: Secuime, Trei Scaune, Szinnyei József (confirmă orig. românească, citează MNyszt VI 326 şi pe Kiss Mihály, Erdélyi Lajos şi Györffy Iván), Nyr XXII 438; Bledy 44; MNRK. - ficior - ficsor/ficsur - 1) ficior: 1597: scaunul Odorhei, EMSzT; D.J.C.A.N., scaunul Odorhei, II/2 G, f.66 (ola fichijor - ficior român); 1614: Alungeni (HG) (Ficzor, în antroponime), Veţca (HG) (Fichior, în antroponime), Angvstia I 97; 1629: Doboşeni, scaunul Brăduţ (ficsor), D.J.C.A.N., Scaunul Brăduţ II/2, f.130-131; 1629: Biborţeni (ficzor, ficzor olah), scaunul Brăduţ, idem, f.72; 1721: Beteşti, scaunul Odorhei, EMSzT; 1768: Păchia, scaunul Trei Scaune, EMSzT; 1782: Zagon, scaunul Trei Scaune, EMSzT; 1838: Secuime, Tsz 274 a; 1863: scaunul Mureş, ţinutul Nirajului, Kriza Vadr.350; 1893: Secuime, MTsz; 1a) în sens de flăcău, flăcăiandru - 1893: Secuime, scanul Mureş, bazinul Nirajului, Szinnyei József (confirmă orig. românească, citează Tsz 274a, Kriza Vadr.), Nyr XXII 438; 1893: idem (loc.), MTsz; 1902: judeţul Ciuc, în partea Giurgeului, în special în Borsec, Ditrău, Lăzarea şi Remetea (în ghicitoare: Égylábu ficsur ezér johort öröz. Mák. - Ficior cu un picior, păzeşte o mie de oi. Mac, Molnár Antónia, Nyr XXXI 532; 2) în antroponime: 1614: Fichior, Veţca, scaunul Odorhei, EMSzT; 1614: Ficzor: Alungeni, scaunul Trei Scaune, EMSzT; 1754: Fitsor, Turia de Jos, scaunul Trei Scaune; 3) în toponime - 1616: Ficzor, Sâncraiu de Mureş, EMSzT; 4) nume de câine: 1910: Tuşnad Ciuc, Szlávik Ferenc, Nyr XXXIX 235; MNRK. - ficiorule - ficsorule (în textul Viflaimului) - 1876: scaunul Odorhei, Paal Gyula, Nyr V 187. - floare - 1) în prenume: Flóra, Flóris, Florika - 1863: Secuime, Kriza Vadr.387; 2) nume de cal - Flóre - 1910: Topliţa-Ciuc, Szlávik Ferenc, Nyr XXXIX 235; 1915: Secuime (Flori, nume de vită), Szlávik Ferenc, Nyr XLIV 383. - fluier - furulya/furuglya/furolya - 1644: Târgu Mureş, EMSzT; 1838: Trei Scaune, Tsz; 1869: Secuime. Orbán II 155; 1872: judeţul Odorhei, MNGy I 151; 1893: Trei Scaune, MTsz; MNRK. - fluiera - furulyázik - 1882: judeţul Odorhei, MNGy III 279; 1911: idem (loc.), Malonyai III 235; MNRK. - fluieraş - furulyás - în antroponime: 1745: Frujas, Beteşti, scaunul Odorhei, EMSzT; 1869: Secuime, Orban II 155; 1897: Ciuc, Ethn. VII 396; MNRK. - fotă - (= ţesătură dreptunghiulară bogat ornamentată purtată de femei/fete peste fuste) - fota: 1869: Topliţa, Orban II 135; 1908: Secuime, Nyr XXXVII 91 (citat Orban); MNRK. - frânturile - Frinturile (hidronim) - 1894: [Miercurea Ciuc] pârâu la graniţa Ciucului cu Moldova, Vitos, Csikmegyei 22-40. - fugit - fuzsitus/fozsitus - (în sens de zvăpăiat, superficial, mânios, cretin) - 1904: Ţufalău (HG), Szeremley Császár Loránd, Nyr XXXIII, 515; 1905: Giurgeu, Nyr XXXIV 82; 1915: Sfântu Gheorghe (CV), Bodor Denes, MNy XI 332; MNRK. - furda (= deşeuri de piele de calitate superioară) - furdáj - 1) rămăşiţa de tutun, cocean de tutun - 1838: Secuime, Tsz; 1893: Secuime, Ozun - judeţul Trei Scaune (citaţi Györffy Iván şi Erdély Lájos), Tsz; 1896: Secuime, Fejér József, Nyr XXV 46; 1897: judeţul Odorhei, Nyr XXVI 429; 2) slab - 1893: Trei Scaune (citat Felméri Lájos), MTsz; MNRK. - furtună - furtina - 1879: zona Baraolt, Nyr VIII 142; MNRK. - fuştel - fustely - 1764: Budila, Trei Scaune, EMSzT IV 433. - gaie - gája - 1893: judeţul Ciuc, MTsz; Bledy 45. - gaiţă - gájica - 1893: Secuime (citat Györffy Iván), MTsz; 1900: judeţul Ciuc, Nyr XXIX 237; Bledy 45. - gard - gárd/gárgya - 1) gard - 1838: Secuime ( E J); 1878: comitatul Ciuc, Nyr VII 92; 2) gardul fântţnii - 1875: Secuime (kutgárgya), Bartha Károly, Nyr IV 183; 1881: Gheorgheni, comitatul Ciuc, Nyr X 45; 1905: Giurgeu, Nyr XXXIV 82; 3) în (alte) cuvinte compuse: 1893: Ciuc (kútgardolás = îngrădire, kutgargya), (citat Görffy Iván), MTsz; 1914: idem (loc.), Herman, Pászt. 295; MNRK. - gardian (în sens de stareţ de mănăstire) - gargyan - 1779: Joseni, scaunul Ciuc, EMSzT. - gaz (= petrol lampant) (Petroleum) - gáz - 1891: Mădăraş, judeţul Ciuc, Gidró J.Bonifác, Nyr XX 46; 1893: judeţele Ciuc, Trei Scaune, Mădăraş - judeţul Ciuc (citat Erdélyi Lájos, Butyka Boldizsár, Király Pál), MTsz; 1907: Trei Scaune, Trenczeny Károly, Nyr XXXVI 191; MNRK. - găleată - Galata (toponim) - 1900: Cristuru Secuiesc, Gyulai Ferenc, Nyr XXIX 542; - gărgăriţă - gergelica/gergerice/görgörice (în sens de ploşniţă) - 1838: Secuime, Tsz; 1880: scaunul Odorhei, Benedek Elek, Nyr IX 235; 1893: Secuime, Odorheiu Secuiesc (citat Györffy Iván), MTsz; Bledy 46-47; MNRK. - gâlcă - gyilak/ghilok (în sens de umflătură pe picioarele vitelor cornute) - 1838: Trei Scaune, Tsz; 1863: Trei Scaune, Kriza Vadr. 501; 1873: Secuime, Trei Scaune, NyK X 329; 1875: Secuime, Nyr IV 189; 1893: Secuime, Trei Scaune (citaţi Kiss Mihály şi Györffy Iván), MTsz; 1912: Secuime, Trei Scaune, Damian (citează Kriza Vadr. 24; Bledy 50; MNRK. - gâlceavă - gercsáva/gircsáva - (inclusiv derivatele: gircsavás - gâlcevitor şi gircsáskodik - se gâlceveşte) - 1838: Secuime, Tsz; 1863: Secuime, Kriza Vadr.500; 1893: Secuime, Trei Scaune (citat Györffy Iván), MTsz; 1916: Băţanii Mari (CV), Konsza Samu, Nyr XLV 234; Bledy 47; MNRK. - gângav - ganga - 1905: Secuime, Nyr XXXIV 82, 323; Bledy 46; MNRK. - gât - git - 1916: Trei Scaune, Bodor Dénes, MNy XII 40; Bledy 47; MNRK. - gâtlan - girtyán - 1893: judeţul Odorhei (citat Dézsi Mihály), MTsz; Bledy 47; MNRK. - gheţăria - Geczaria (toponim) - 1894: [Miercurea Ciuc] vârf de munte la graniţa Ciucului spre Bistriţa, Vitos, Csikmegyei 22-40. - ghilan (= animal cu gâtul de altă culoare decât restul corpului) - gyilán: 1) 1878: comitatul Ciuc, Nyr VII 138; 1893: idem (loc. şi sursă), MTsz; 1914: Ciuc, Herman, Pászt.253; 2) animal cu păr bălan - 1914: Ditrău, Kémenes Antal, Nyr XLIII 41; 1914: Ditrău, Herman, Pászt.444; 3) blană - nume de animal: 1880: Ciucsângeorgiu, Feier Joszef, Nyr IX 431; 1914: Ciucsângeorgiu, Herman, Paszt.477; 1915: Sândominic (Gyilán - nume de capră), Szlávik Ferenc, Nyr XLIV 383; MNRK. - ghiuşa (= capră de culoare albă) - gyósa - 1903: Sândominic (HG), Szabó Dezső, Nyr XXXII 326; 1903: Sândominic, NyF IX 28; MNRK. - gingaş - zsingás: 1860: comitatul Trei Scaune, Lörincz Károly, MNyszt VI 223; 1893: idem (loc. şi sursă), MTsz; MNRK. - gligan (= voinic/bine făcut) - gelegonya/giligán - 1909: Hilib, Trei Scaune, Horger Antal, Nyr XXXVIII 236; MNRK. - glugă - gluga/guluga - 1869: judeţul Odorhei, Orban II 155; 1872: comitatul Ciuc, Arany Gyulai MNGy I 126; 1888: Beclean, comitatul Odorhei, Paal Gyula, Nyr XVII 332; 1893: judeţele Odorhei şi Ciuc, MTsz; 1896: Ciuc, Ethn. VII 396; Bledy 49; MNRK. - gociman (= prim curator parohial) - Goczman - 1614: Estelnic (HG), Moacşa (HG) (în antroponime), Angvstia I 122; 1787: Mărtineşti, Trei Scaune, EMSzT IV 593; 1873: Secuime, Orban VI 253; 1908: Secuime, Nyr XXXVII 91 (citat Orbán); MNRK. - godac/godaci - godák/godics - 1) purcea - 1902: judeţul Ciuc, Kriza János, Nyr XXXI 115; 1914: idem (loc.), Herman, Pászt. 549; 2) poreclă - 1893: Plăeşti (fostul scaun Arieş) (Gógya), Janko TAT 283; Bledy 48; MNRK. - gogă (= neîndemânatic) - góga/gugó/guguj - 1863: Secuime (în poreclă: Gugó), Kriza Vadr. 388; 1864: Trei Scaune, Vass József, NyK III 11; 1911: Secuime (în cuvânt compus, összegógájják), Viski Károly, NépÉrt XII 109; Bledy 48; MNRK. - gologan - gologány - ban de 4 creiţari în sec.XIX - 1879: ţinutul Baraolt, Nyr VIII 142; 1885: Secuime, Nyr XIV 47; 1905: Giurgeu, Nyr XXXIV 82, 323; 1910: Secuime, MNy XL 175; Bledy 48; MNRK. - goştină - gostina (taxă pentru îngrăşarea porcilor la jir) - 1728: Hăghig, Trei Scaune, EMSzT IV 639. - graniţă - gránice/gránic/garánic/grányca - 1861: Trei Scaune, Lörincz Károly, MNyszt VI 356; 1893: Secuime (citat Győrffy Iván), MTsz; 1897: judeţul Ciuc, Péter János, Nyr XXVI 427; 1912: Secuime, Trei Scaune, Damian 23; MNRK. - grivei - Grivej (= nume de câine) - 1863: Secuime, Kriza Vadr.391. - gulie - guja/gulyal - 1) în sens de ţurcă - 1893: Secuime, MTsz; 2) în cuvinte compuse: 1861: Trei Scaune, MNyszt VI 244; 1880: idem (loc.), Nyr IX 424 (citat Kiss Mihály); 1893: Trei Scaune (felgujádzik - în sens de a se umfla/buhăi ca o gulie), MTsz; - guşat - gusás - 1876: Trei Scaune, Nyr V 36; 1891: Ciuc, Giurgeu, Nyr V 36; 1891: Ciuc, Giurgeu, Odorhei, Paal Gyula, Nyr XX 568; 1893: scaunul Arieş, Jankó TAT 248; 1900: Ciuc (în poreclă: Gusás), Nyr XXXIX 235; MNRK. - guşă - gusa - 1) 1838: Trei Scaune, Tsz; 1876: Trei Scaune, Nyr V 36; 1881: Ciucsângeorgiu, Fejer Györgyi, Nyr X 330; 1891: Secuime, Paal Gyula, Nyr XX 567-8; 1893: Trei Scaune, (citaţi Kiss Mihály, Györffy Iván, Erdélyi Lájos), MTsz; 1893: bazinul Arieşului, Jankó TAT 256; 1902: bazinul Arieşului, NyF XXXII 48; 1905: Giurgeu, Nyr XXXIV 82, 324; 1914: Ciuc, Herman, Pászt. 505; 2) în cuvinte derivate şi compuse - 1891: Secuime (gusásodik), Paal Gyula, Nyr XX 568; MNRK. - halcă - halk - 1893: Secuime, MTsz; Bledy 50. - hârbui (= a se face numai hârburi, a se uza) - hurbol - 1838: Secuime, Tsz; 1861: Trei Scaune, Lörincz Károly, MNyszt VI 331; MNRK (aici greşit indicată sursa MNy VI, corect MNyszt VI); 1863: idem (loc.), Kriza Vadr.502; 1872: (în cuvânt compus: elhurbol/élhurbol) Trei Scaune, Nyr I 92; 1878: idem (loc.), Nyr VII 283; idem (loc.), MTsz; 1893: Secuime, Trei Scaune, Covasna - judeţul Trei Scaune (citaţi Andrássy Antal 1843, Györffy Iván, Butyka Boldizsár), MTsz; - hodaie - hodáj - 1877: comitatul Odorhei, Nyr VI 272; 1893: idem (loc.), MTsz; MNRK. - hrib - hiriba - ciupercă comestibilă (Boletus edulis) - 1838: Secuime, Tsz; 1893: Secuime, MTsz; 1894: Secuime, Szinnyei József (confirmă orig. românească, citează Tsz şi Nyr XVII 429), Nyr XXIII 6; 1905: Giurgeu, Nyr XXXIV 82; 1907: Odorheiu Secuiesc (în cuvânt compus: hilibgomba), dr.Szilády Zoltán, MNy III 330; MNRK. - hrişcă - haricska - 1893: Secuime, MTsz; Bledy 50. - hrubă - huruba - 1838: Secuime, Trei Scaune Tsz; 1873: Secuime, Köresz Kelemen, Nyr II 427; 1876: idem (loc.), Nyr V 515; 1892: comitatul Odorhei, scaunele Arieş şi Mureş, Paal Gyula, Steuer János, Kanyaró Ferenc, Nyr XXI 285-286; 1893: Secuime, scaunul Mureş, judeţul Odorhei, Covasna, comitatul Trei Scaune (citaţi Györffy Iván, Butyka Boldizsár), MTsz; 1901: Sâncrăieni, judeţul Odorhei, Szántho Gábor, Nyr XXX 445; 1894: Secuime, Szinnyei József (confirmă orig. românească, citează Tsz, Nyr II 427, Nyr V 515); Bledy 51-52; MNRK. - hurubaş - hurubas - mijl. sec. XVIII: Band (MS) (toponim), EMSzt V 373; 1780: Bereni (MS), EMSzt V 379; 1802: Mureşeni (MS) (toponim: Hurubas uttzában - în uliţa Hurubaş), EMSzT V 373; 1828: Lunga (CV), EMSzT V 373. - iapă - Iápa (poreclă) - 1908: judeţul Ciuc, Máthé Dénes, Nyr XXXVII 430; MNRK. - ieste şi la mine - jeszte si la mine (în textul Viflaimului) - 1876: comitatul Odorhei, Paal Gyula, Nyr V 187. - Ilie (de la Sf.Ilie) - Szent Ilie - 1863: Secuime, Kriza Vadr. 291 (21). - izgoană (= de la a izgoni) - izgána - 1863: Trei Scaune, Kriza Vadr. 365, 503 şi 389, în poreclă (Izgána); 1893: idem (loc.), MTsz; 1894: Secuime, Trei Scaune, Szinnyei József (confirmă orig. românească, citează Kriza, Vadr şi pe Gyorffy Iván), Nyr XXIII 99. - jena - zsenál (în sens de a supăra, a necăji) - 1863: Trei Scaune, Kriza Vadr. 524; 1876: Secuime, Nyr V 175; 1897-1901: Trei Scaune, Secuime (citat Gyulai Ferenc), MTsz; MNRK. - jintiţă - zsendice - 1838: Secuime, Tsz; 1872: comitatul Odorhei, Felmeri Lajos, Nyr III 512; 1879: ţinutul Baraolt, Nyr VIII 188; 1882: Secuime, MNGy III 311; 1891: Mădăraş - judeţul Ciuc, Gidro J. Bonifác, Nyr XX 144; 1893: Ozun, comitatul Trei Scaune, Racul, Mădăraş - judeţul Ciuc (citaţi Dobos Andras, Erdély Lájos); MTsz; 1905: Giurgeu, Nyr XXXIV 267; 1912: judeţul Odorhei, Damian 42; 1914: Secuime, Livezeni - judeţul Ciuc [HG], Herman, Pászt.537; MNRK. - jintuiala (= zer pentru balmoş) - zsitvala - 1894: Luncani, zona Arieşului, Nyr XXIII 578. - jirebi - zsérébél - 1) a jerebi - 1861: Trei Scaune, MNyszt VI 347; 1893: Trei Scaune (citaţi Kiss Mihály şi Györffy Iván), MTsz; 2) a vorbi mult: 1893: Aluniş şi Lutiţa - judeţul Odorhei (citat Sera Kálmán), MTsz (Ne zsöröböj annyit - Nu jirebi atât). - jirebie - zsérebe/zsórebe - 1838: Secuime, comitatul Odorhei, Tsz; 1863: Trei Scaune, Kriza Vadr. 524; 1868: Secuime, Orban I 80; 1870: idem (loc), Nyr V 424; 18 : comitatul Ciuc, Arany - Gyulai, MNGy I 279; 1897-1901: Mădăraş - judeţul Ciuc, Aluniş şi Lutiţa, scaunul Odorhei, (citaţi Kovács Gyárfás, Kiss Mihály, Séra Kálman), MTsz; Bledy 94; MNRK. - jitar (= paznic de semănături) - zsitar - 1863: comitatul Odorhei, ţinutul Cristurului Secuiesc, Kriza Vadr. 524; 1896: comitatul Trei Scaune, Péter Mozes, Nyr XXV 383; 1897-1901: Secuime, Trei Scaune, Covasna (citat Felmeri Lajos), MTsz; 1907: Ţufalău (CV), Széremley Császár Loránd, MNy III 472; 1912: judeţul Odorhei, ţinutul Cristur, Trei Scaune, Damian 42; 1914: Secuime, Hermann Paszt.176; MNRK. - jorda - zsorda - 1897-1901: Cristuru Secuiesc şi ţinut, scaunul Odorhei (citaţi Gyulai Ferenc, Szasz Ferenc), MTsz; Bledy 94; MNRK. - juca, a ~ - zsukál - 1888: Beclean (HG), Paal Gyula, Nyr XVII 330; 1893: comitatul Trei Scaune de Sus, Racul (HG), MTsz; 1896: judeţul Ciuc, Ethn. VII 356; Bledy 94; MNRK. - jucata (= dans românesc) - zsukata - 1863: Secuime, Kriza Vadr.131; 1863: Secuime, Orban II 155; 1879: Sâncrăieni, Ciuc, Nyr VIII 96; 1882: Secuime, Arany - Gyulai MNGy III 279, scaunul Ciuc, idem, I 123; 1893: Secuime, MTsz; 1910: judeţul Odorhei, Balásy Dénes, Ethn. XXI 298; 1912: Secuime, Sâncrăieni Ciuc (HG), Damian 42; Bledy 94; MNRK. - jucaţi mă! - zsutász mo! (în textul Viflaimului) - 1888: Beclean, judeţul Odorhei, Paal Gyula, Nyr XVII 329. - jura - zsural - 1) în sens de a vorbi rău despre cineva: 1838: Secuime, Tsz; 1896: comitatul Ciuc, Ethn. VII 356; 1897-1901: Secuime, Tsz; Bledy 94; MNRK. - la (vezi: ieste şi la mine). - lac - lák - 1893: ţinutul Baraoltului, MTsz; MNRK. - lăpăda/lepăda - lapadált - 1838: Secuime, Ferenczi János, Tsz; 1893: Secuime, MTsz; 1912: Secuime, Damian (citează MTsz) 29; Bledy 62. - leat - lyát/ját (în sens de prieten, camarad, ortac) - 1893: Secuime, MTsz; MNRK. - leuştean - leustyán - 1893: scaunul Arieş, Janko, TAT 255; MNRK. - limba - Limba (în porecle) - 1863: Secuime, Kriza Vadr. 389. - lipitor (= de la sărac lipit pământului) - lipitor jószág (în sens de averea unui jeler sărac) - 1839: scaunul Odorhei, EMSzT VII 1166; 1907: Odorheiu Secuiesc, dr.Szilady Zoltán, MNy III 331; MNRK. - loc - lok - 1698: scaunul Brăduţ (toponim: Lok nevii helyben - în locul numit Loc), D.J.C.A.N., Scaunul Brăduţ, II/6, f.398; 1701: Tărceni, scaunul Odorhei, EMSzT VII 1197; 1838: Secuime, Tsz; 1841: Dumitreni, scaunul Odorhei, EMSzT VII 1197; 1842: Secuime, Köváry László (cf. MTsz); 1863: comitatul Trei Scaune, Kriza Vadr. 507; 1873: Beclean, comitatul Odorhei, Köresz Kelemen, Nyr II 381; 1877: comitatul Odorhei, Nyr VI 517; 1878: comitatul Trei Scaune, plasa Orbai, Nyr VII 332; 1880: comitatul Odorhei, Oţeni, Tăureni, Nyr IX 239-240; 1893: Secuime, comitatele Ciuc şi Odorhei, plasa Homorod (citaţi Kiss Mihály, Győrffy Iván, Köváry Lászlo 1842, Bágy Báczo Mózes, Bencze Miklós, Erdélyi Lájos), MTsz; 1900: Cristuru Secuiesc (toponim: Lok), Gyulai Ferenc, Nyr XXIX 542; 1916: Băţanii Mari, Konsza Samu, Nyr XLV 235; MNRK. - luncă - lunka - 1873: Secuime, Orban VI 86; 1876: Secuime, Bártha Károly, Nyr V 376; 1879: Secuime, Nyr VIII 94; MNRK. - lung - lunguj - 1893: Ozun, judeţul Trei Scaune (citat Erdélyi Lájos), MTsz; MNRK. - lup - Lupuj 1) porecle - 1910: Tuşnad-Ciuc, Szlávik Ferenc, Nyr XXXIX 235; 2) nume de câini - 1863: Secuime (Lupé), Kriza Vadr. 391. Note 1. Steuer János (n.20 XII 1864, Sântana, AR-?), profesor de şcoală reală superioară în Arad, în 1887 în Odorheiu Secuiesc (de limbă maghiară şi germană). A publicat în Anuarul Şcolii superioare de stat din Odorheiu Secuiesc o lucrare despre fonetica limbii secuieşti şi comunicări în Nyr. 2. Nyr, XIII, 15 I 1889, p.11-13 (Olahos fordulatok a székely beszédben - Pronunţia românizată în vorbirea secuiască). 3. Nyr, XVIII, nr.III din 15 III 1889, p.129-132. 4. Nyr, XVIII, nr.IV, din 15 IV 1889, p.172-176. 5. Gyarmathi Samuel (n.15 iulie 1751-1830, Cluj) - lingvist şi medic. Studii de medicină la Cluj, Viena. Profesor la Colegiul Reformat din Zalău (1800-1810). A scris lucrări de lingvistică, printre care şi Affinitas lingue Hungaricae' (1799). În 1794 a redactat la Cluj Magyar nyelvmester, 2 volume. 6. Kriza János (28 VI 1811, Aita Medie, scaunul Micloşoara - 26 III 1875, Cluj) - teolog (Teologia la Cluj). A cules numeroase balade, cântece, zicători şi alte piese folclorice secuieşti, inclusiv folclor şi cuvinte româneşti împrumutate de secui. 7. Kiss Mihály (n,28 IV 1809, Turda - 21 I 1889, Arcuş, CV) - protopop unitarian în Arcuş. A adunat o importantă colecţie de izvoare lingvistice din Secuime, inclusiv cuvinte româneşti împrumutate de secui. 8. Gyorffy Iván (n.28 XII 1830, Mociu, comitatul Cluj - ?) - profesor şi în Secuime, unde a cules material lingvistic şi folcloric secuiesc, inclusiv cuvinte româneşti împrumutate de secui. 9. Szárvas Gábor (n.22 III 1832 - 12 X 1895, Budapesta) - profesor de gimnaziu superior, membru al Academiei Ungare. A scris mai multe lexicoane de limbă maghiară (Magyar iradalmi lexikon, Budapesta). 10. Edelspacher Antal (n.14 IV 1846, Arad - ?). A publicat mai multe lucrări, printre care şi de lingvistică. 11. Budenz Jőzsef (n.13 iunie 1836, Rasdorf, lângă Würtemberg Fulda, Germania - m. 15 aprilie 1892, Budapesta) - unul dintre cei mai de seamă filologi. Studii la Würtemberg, Marburg şi Göttingen. A învăţat limba maghiară de la teologul maghiar Nagy Lajos. A învăţat apoi limbile turcă, mongolă etc. Academician şi profesor universitar. Autor a mai multor lucrări de lingvistică în limba maghiară şi redactor şef al revistei "Nyelvtudományi Köslemények" (1879-1892). 12. Szinnyei József (n. 26 III 1857, Pojon, azi Bratislava, Slovacia - 1943) - lingvistic şi istoric literar, membru al Academiei Ungare de Ştiinţe din 1884. Profesor universitar de limbă maghiară la Cluj (1888-1893), apoi la Budapesta, decan şi rector. A publicat lucrări de referinţă privind limba maghiară, printre care şi Magyar Tájszótar (MTsz), 2 volume. A publicat în revistele maghiare de lingvistică Magyar Nyelvör (Nyr), Nyelvtudomanyi Közlemenyek (NyK) - redactor şef din 1896, Magyar Nyelv (MNy) ş.a. 13. Moldován Gérgely (12 III 1845, Gherla - 6 VI 1990, Cluj) - folclorist şi profesor universitar la Cluj (catedra de limba şi literatura română, 1886-1919). 14. Herman Otto (n. 27 VI 1835, Diósgyör - ?) - biolog şi lingvist. A activat şi la Cluj. A redactat importantul dicţionar de cuvinte maghiare din limbajul păstoresc, inclusiv cuvinte româneşti împrumutate de secui şi maghiari. 15. Nicolae Drăganu (18 II 1884, Zagra, BN - 17 XII 1939, Cluj) - filolog şi lingvist, doctor în litere la Budapesta (1906), profesor universitar la Cluj, primar al Clujului, membru al Academiei Române. 16. Blédy Géza (23 V 1908, Gyula, Ungaria - 13 I 1962, Cluj) - filolog. După absolvirea Facultăţii de Litere şi Filosofie din Cluj (1930), urmează o specializare în filologie romanică la Paris. Publică studii şi cercetări în domeniul filologiei şi lexicografiei româneşti. 17. Márton Gyula (n.27 XII 1914, Naimon, SJ - 4 IV 1976 Cluj) - filolog şi lingvist. Licenţiat al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Cluj (1940). Romanyai Magyar Irodalmi Lexikon III, Bucureşti 1994, p.506-508; Clujeni ai secolului XX. Dicţionar esenţial, Cluj-Napoca, 2000, p.194-195. 18. Szabó T. Attila (12 I 1906 - 1987, Cluj) - lingvist şi filolog. A urmat Facultatea de Litere şi Filologie la Cluj (licenţiat în 1932). Cadru didactic la Universitatea din Cluj (1944-1971). Cercetător asiduu în arhive pentru a culege imensul material din EMSzT (pentru volumul I obţine Premiul "T. Cipariu" al Academiei Române). 19. Greşit, în MNRK, tradus Hidveg în Măerişte (localitate care e în SJ), deşi plasează bine satul în zona Ariujd). 20. Kriza János a cules versurile unui superb cântec secuiesc: A maskának fejér lába/Aval mönyök Móduvába/Onnet hozok oláh fátát/Aval jarjuk a zsukátát (Piciorul alb al pisicii/Cu care plec în Moldova/De unde aduc "olah fátát" - fata româncă -/Cu care dansez "zsukatat" - jucata. Kriza explică apoi versul, astfel: "Mama, tatăl sau doica iau copilul mic pe genunchi şi-l leagănă, cântând pe aceste versuri". Fireşte că versurile sunt şi un omagiu adus frumuseţii fetei românce, din Moldova vecină, cu simbolul cărora au fost legănaţi mulţi copii de secui. 21. Deosebit de frumoase prin delicateţea elogiului adus frumuseţii fetelor românce şi maghiare din zona bazinului Zizinului, sunt şi versurile următoare culese de Kriza János: Szent Ilie Napján/Zaizon vize partján/Oláh lányok, magyar lányok/ - Piros rozsák, tulipanok,/Vidam tánczra keltek,/Karcsufjak örömére,/Pántlikát viseltek (În ziua de Sântilie/Pe malul apei Zizinului/Fete românce, fete maghiare/ - Trandafiri, lalele roşii -/Au pornit la dans vioi/Spre bucuria svelţilor feciori/Poartă panglică. «« inapoi |