«« inapoi  | Ungaria isi sarbatoreste asasinii in Romania  Igor Drag, Ziarul, 2008-03-31 Catre Seviciul Roman de Informatii, in atentia domnului director, George Maior: "Domnule director, redactia cotidianului ZIARUL va supune atentiei, spre analizare, o scurta documentare privind activitatile culturale "autonome" care s-au desfasurat sambata pe teritoriul Romaniei. In speranta unei fructuoase colaborari viitoare intre institutia pe care o conduceti si redactia noastra, dar mai ales in speranta ca subordonatii dumneavoastra nu vor confunda oamenii de cultura cu incultii istoriei, asa cum au confundat puii de gaina cu cei de curca, asteptam un raspuns in termenul legal de 30 de zile. Cu respect, Igor Drag, redactor-sef. (P.S. 1: Nu rascoliti in trecutul meu, nu am neamuri in spatiul slav, nu sunt fiu de KGB-ist, "Igor Drag" este doar un pseudonim nevinovat de presa). Documentare: Scriitorul Wass Albert, condamnat in 1946 la moarte, in contumacie, de Tribunalul Poporului, pentru crimei de razboi, a fost comemorat, sambata, in biserica reformata din Lunca Muresului de peste o suta de persoane, la implinirea a o suta de ani de la nasterea sa. La manifestarea din biserica au fost o suta si ceva de oameni. Au fost invitati din Ungaria, primari. Am facut o manifestare in amintirea lui Wass Albert, au fost niste discursuri, poezii, cantece, in amintirea acestuia, conform declaratiilor presedintelui Tineretului Maghiar Ardelean Mures, Szigeti Szilard. Acesta a confirmat ca la manifestare au participat tineri pe ale caror tricouri se regasea inscriptia "Ardealul este tara noastra", aratand ca aceasta provine din scrierile lui Wass Albert. Presedintele UDMR, Marko Bela, a declarat, cu o zi inainte, ca ar trebui sa se faca distinctie intre biografia si opera lui Wass, care "nu are caracter sovin". Scriitorul Wass Albert are o opera literara valoroasa si merita comemorat, a spus Marko Bela, adaugand ca accepta argumentele celor care sustin ca nu au existat motive intemeiate ca Wass Albert sa fie condamnat. Curtea de Apel Cluj a respins, in 10 martie, cererea de revizuire a sentintei in cazul scriitorului Wass Albert, condamnat la moarte, in 1946, pentru crime de razboi. Scriitorul Wass Albert a fost acuzat si condamnat pentru ca a instigat armata ungara la crime impotriva romanilor la Sucutard, Geaca si Muresenii de Campie. (P.S. 2: Domnule Maior, daca o suta de romani ar fi intrat in curtea Bisericii Sfintii Imparati Constantin si Elena din Bucuresti, ctitorie a Maresalului Ion Antonescu, acel Erou al Neamului declarat criminal de razboi de niste functionarasi ai Casei Albe, pentru a-l cinsti asa cum se cuvine, asa-i ca nu era nevoie sa va trimita nimeni nicio informare, nicio documentare? Asa-i ca toti participantii la presupusa comemorare ar fi fost luati pe sus de subordonatii dumneavoastra, ca agitatori impotriva summit-ului NATO?). --------------------------------------- Comentarii: Andreea Comsa - Gheorghieni (31-03-2008, 3:12) Va multumim domnule drag, cu D mare, pentru atentia pe care o acordati extremistilor maghiari care ne fac viata un cosmar, la noi aici, unde totusi se chema inca Romania. Nu va puteti inchipui cate pot sa ne faca si de cata ura salbatica sunt capabili. Acum cativa ani se gasisera urmele unei asezari dacice pe un varf de deal pe langa Sf Gheorghe. Nu stiu cum au facut dar s-a dat aprobare pentru ridicarea unei antene a Connnex-ului exact peste ruine, desi nu se aprobase descarcarea arheologica. au betonat totul si au ridicat deasupra antena. Desigur constructorul local al antenelor metalice era o fima maghiara iar cei care au aprobat erau din consiliul local - tot unguri majoritari. Dorin Trifan - Bucuresti (31-03-2008, 5:05) in localitatea Ditrau, monumentul dedicat ostasilor romani a fost confiscat iar placa de marmura care amintea de jertfa celor cazuti pentru eliberarea Transilvaniei de Nord a fost sparta si inlocuita cu una pe care scria "Szabadsag" - Libertate. A fost apoi profanat cimitirului ostasilor romani din Odorheiu Secuiesc. in martie 1990 biserica ortodoxa din localitea Valea Iobageni - monument istoric datand din vremea lui Mihai Viteazu - a fost incendiata. In 1992, filiala UDMR din judetul Cluj a incercat sa puna o placa comemorativa pe casa din Dej in care a trait si creat scriitorul Daday Lorand. Actiunea a fost blocata in justitie in momentul in care s-a aflat ca, de fapt, Daday era cel care care sub pseudonimul Ducso Csaba scrisese in anii 40 "Nincs kegyelem" - "Fara mila", o carte de capatai a ungurilor in care indemna la incendierea satelor romanesti, otravirea fantanilor si scoaterea cu baioneta a copiilor romani "din pantecele mamelor valahe" Dordai Lorand scriitor comunist maghiar din Dej, ba chiar prefect de Somes sub comunisti, scria, sub Horthy, sub pseudonimul Ducso Csaba: "Eu nu astept sa vina razbunarea. Nu astept! Voi suprima pe fiecare valah ce-mi iese in cale! Pe fiecare il voi suprima! Nu va fi indurare. Voi aprinde noaptea satele valahe! Voi trage in sabie toata populatia; voi otravi toate fintinile si voi ucide pina si copiii din leagan! Voi distruge acest neam ticalos si hot! Nu va fi pentru nimeni nici o mila! Nici pentru copiii din leagan, nici pentru mama care va naste un copil. Voi suprima pe fiecare valah si atunci nu va fi in Ardeal decit o singura natiune, cea maghiara, natia mea, singele meu! Voi face inofensivi pe viitorii Horea si Closca. Nu va fi mila". Dordai figureaza in dictionarul scriitorilor maghiari din Romania publicat sub Ceausescu. Un alt scriitor de seama maghiar, Kossuth Lajos, se adresa astfel catre Nicolae Balcescu, in legatura cu problema drepturilor romanilor din Transilvania: "Libertatea voastra este spinzuratoarea, drepturile voastre de egalitate inseamna ca popoarele care impart teritoriile cu ungurii vor trebui sa fie absorbite de elementul maghiar". «« inapoi |